|
Numărul 2 / 2017 
seminarul profesional Interpretarea criminalistică şi medico-legală a unor elemente materiale DOI:10.24193/SUBBiur.62(2017).2.17
CERCETAREA RAPORTULUI DE CAUZALITATE DIN PERSPECTIVĂ PSIHANALITICĂ
Neculai Zamfirescu* Ionuţ Constantinescu**
Abstract: Research of the causality report from a psycho-analytical perspective. The authors explain the actions in various situations from the psycho-analitycal prospective, as a use full tool in explaining the cause-effect relation. The ratio cause-efecte is viewed as a double sided relation, both psichologicval and physical at the same time. The explanations are made based on a case upon the analysis of surveillance camera images. Keywords: cause-effect relation; psychological approach; video surveillance images.
Cercetarea raoprtului de cauzalitate este un instrument care, pus la îndemana practicii, ofera soluţii juste pentru toate situaţiile cu care sunt confruntate organele judiciare, situaţii care, prin diversitatea şi complexitatea lor, au ridicat, adeseaori, aspecte delicate, a căror rezolvare nu a fost lipsită de dificultate.[1]
Raţiunea impune ca toate antecedentele unui rezultat illicit, atata timp cât există o înlănţuire între ele, să intre sub sacţiunile penale în măsura imputabilităţii. Din această perspectivă, se impune ca examinarea imaginilor video să se realizeze cu mare atenţie pentru a se remarca dacă, şirul de acţiuni au rezultate parţiale şi dacă între cauzele mediate s-au interpus acţiuni ce au determinat rezultatul.
Alăturându-ne opiniei potrivit căreia, legatura de cuzalitate în infracţiune prezintă un dublu aspect, fizic şi psihic, urmează să valorificam imaginile video puse la dispoziţie pe baza ambelor aspecte. Acţiunea fizică se constată deoarece sa exteriorizat, în afară de orice mărturisire, iar acţiunea psihică se deduce şi explicit se motivează din perspectivă psihanalitică[2].
MOMENTUL 1 - REFLECTIVITATEA IMAGINILOR VIDEO DIN PERSPECTIVA ASPECTULUI FIZIC
Premisa declanşării evenimentului[3]
Subiectul (A) remarcă bidonul (ce conţine material de construcţii,) după o prealabilă tatonare asiguratorie, intră nelegitim în posesia bidonului [4]. REFLECTIVITATEA IMAGINILOR VIDEO DIN PERSPECTIVA ASPECTULUI PSIHIC
Teza de lucru pentru momentul 1
MOMENTUL 2 - REFLECTIVITATEA IMAGINILOR VIDEO DIN PERSPECTIVA ASPECTULUI FIZIC
Motivăţiile acţionale a celor doi subiecţi
Subiectul (A), doreşte păstrarea posesie bunului apropriat nelegitim, sens în care apelează la violenţă [7]
Subiectul (B), doreşte reintrarea în posesia bunului, argumentează dorinţa, evită violenţa.
REFLECTIVITATEA IMAGINILOR VIDEO DIN PERSPECTIVA ASPECTULUI PSIHIC
Teza de lucru pentru momentul 2
MOMENTUL 3 – REFLECTIVITATEA IMAGINILOR VIDEO DIN PERSPECTIVA ASPECTULUI FIZIC CU REFERIRE LA RAPORTUL DE CAUZALITATE [9]
In cazul de faţă legătura de cauzalitate nu poate fi examinată decât din perspectiva şirului de acţiuni ce se înlănţuiesc prin rezultatele lor parţiale. Numai aşa se poate identifica cauza directă şi suficientă a producerii rezultatului.
Pozitia corpului subiectului (B) foto 5,6,7,8, ne indică intenţia acestuia de a opri precipitarea subiectului (A) [victimei].
REFLECTIVITATEA IMAGINILOR VIDEO DIN PERSPECTIVA ASPECTULUI PSIHIC Teza de lucru pentru momentul 3
CONCLUZII
Acţiunile subiectului (B) sunt acţiuni mediate, fară legătură de cauzalitate directă cu rezultatul investigat [11].
Argumentăm prin faptul că riposta subiectului (B), a inclus prinderea de guler a subiectului (A). Această actiune l-a determinat pe subiectul (A), să acţioneze pentru a se detaşa din prinderea vestimentaţiei opunând rezistenţă fizică, asociată cu paşii spre inapoi – dreapta, chiar la limita trotuar-carosabil.
Aceste acţiuni ale subiectul (A), asociate cu diferenţa de nivel (trotoar – carosabil) au determinat dezechilibrarea şi căderea subiectului (A), în mod independent de voinţa subiectului (B) şi în ciuda eforturilor de susţinere ale acestuia.
DECI rezultatul, respectiv, lovirea de carosabil cu efect tanatogenerator este în directă legatură de cauzalitate cu însăşi acţiunile victimei, [ subiectului (A) ].
* Conf.univ.dr.; psihocrim_rs@yahoo.com. ** Cercetător ştiinţific. [1] G. Antoniu, Raportul de cauzalitate în dreptul penal, Comunicare prezentată la Sesiunea ştiintifică a Institutului de Cercetari Juridice al Academiei Romane 2010. [2] Psihanaliza este în acelaşi timp, un procedeu de cercetare a proceselor psihice cu scopul de a investiga semnificaţia faptelor şi reprezentărilor ce au loc în subconştient; o metodă de terapie a tulburărilor psihice, în cadrul căreia se tinde la rezolvarea acestora prin aducerea la suprafaţă şi clarificarea semnificaţiei rezistenţelor, transferurilor şi dorinţelor ascunse ale pacienţilor; un sistem complex de teorii cu privire la efectele proceselor psihice inconştiente asupra trăirilor, gândirii şi activităţii oamenilor. Elementele acestor teorii derivă din cercetarea proceselor psihice şi terapia stărilor psihopatologice. Studiul nostru are în vedere definirea psihanalizei ca procedeu de cercetare a proceselor psihice cu scopul de a investiga semnificaţia faptelor şi reprezentărilor ce au loc în subconştient Psihanaliza a fost dezvoltată de Sigmund Freud la începutul secolului al XX-lea ca teorie generală a inconştientului. Modalitatea funcţiunii proceselor psihice au fost deduse de Freud în special din studiul semnificaţiei viselor, interpretate de el ca realizare imaginară a îndeplinirii dorinţelor ce derivă din aspiraţiile refulate ale copilăriei. Calea recomandată pentru accesul în înconştient este înţelegerea sensului viselor şi a actelor ratate (lapsus-uri). Psihanaliza a devenit azi extrem de familiară publicului larg (din occident) după ce o vreme îndelungată a fost fie respinsă, fie adulată. Dar succesul din deceniul 5, de pildă, mai ales în Europa, a înstrăinat-o, paradoxal, de esenţa ei. Psihanaliza s-a răspîndit pretutindeni nu numai datorită interesului stîrnit de terapia psihanalitică. S-ar putea spune chiar că terapia a fost eclipsată de virtuţile psihanalizei aplicate. Psihanaliza aplicată în literatură, sociologie, antropologie şi etnologie, în religie şi mitologie a stârnit interesul unui public care nu avea chemare pentru sfera clinică. În fine, psihanaliza s-a remarcat şi prin mediatizarea pe căile cele mai comune: radio, TV sau prin intermediul scenariilor filmelor de cinema. Filme celebre au adus în prim plan psihanalişti. A exista chiar un film dedicat lui Sigmund Freud, care surprindea anii de incertitudine ai începuturilor sale în psihanaliză. [3] LEGENDA Subiectul (A) [ victima ] Subiectul (B) [ prezumtivul agresor ] [4] SITUATIA DE DREPT – Art. 228 C.p. Furtul - (1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept,...................... [5] Obsesiile se referă la anumite gânduri, imagini sau idei care apar în minte în mod intruziv (adică nedorit, pe neașteptate sau împotriva voinței noastre) și care provoacă niște emoții neplăcute foarte intense. Compulsiile se referă la o serie de acte mentale sau comportamente care sunt realizate într-un mod ritualizat (adică, sunt repetate fără abatere de un anumit număr de ori, sau mereu într-o anumită formulă, sau mereu în anumite locuri), în mod intenționat, deoarece ele au capacitatea de a reduce teama pe care o provoacă obsesiile. [6] Se impune procurarea şi examinarea antecedentelor medicale ale subiectului(A) in scopul circumstanţierii atitudinii acestuia. [7] SITUATIA DE DREPT - Subiectul (A) – incadrare sub aspectul art. 193 Lovirea sau alte violenţe - (1) Lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice ............... [8] Nevroza obsesiv-compulsivă (o vom prescurta NOC) este una dintre cele mai frecvent întâlnite forme ale anxietății clinice. Numele NOC reflectă cele două categorii de simptome care definesc această problemă de anxietate: obsesiile și compulsiile Persoanele cu NOC sunt măcinate de apariția nedorită și persistentă a unor obsesii care le induc o stare de anxietate foarte ridicată și pe care nu le pot îndepărta din minte și nu le pot ignora. Cu toate că adesea persoana își dă seama că obsesiile sunt exagerate sau chiar absurde, aceste idei nedorite rămân fixate în minte și absorb atenția individului, producându-i multă neliniște. În mod firesc, persoanele cu NOC vor căuta un agent de neutralizare a acestor obsesii neplăcute, adică un anumit comportament prin care să poată reduce anxietatea pe care o trăiesc și să îndepărteze din minte obsesiile. Persoana cu NOC percepe aceste comportamente ca fiind obligatorii – este absolut necesar să le pună în practică pentru a se asigura că se află în siguranță – și adesea sunt realizate imediat, în mod excesiv, persoana având o mare dificultate de a le opri sau de a le amâna. Practic, compulsiile reprezintă o formă de protecţie – persoana simte că ceva îngrozitor se va întâmpla dacă nu repetă un anumit comportament. [10] Este demonstrat că percepţia vitezei este condiţionată de dezvoltarea structurilor operatorii ale posibilitatilor intelective ale omului. Se constată că în percepţia vitezei capacităţile omului sunt destul de limitate. Astfel, oamenii tind să perceapă relativ corect viteza imaginilor inregistrate în limite destul de restrânse, vitezele foarte mici sau foarte mari sunt percepute eronat. Intrucat experienţa omului în ceeace priveste deplasarea şi mişcarea este condiţionată de mai multi factori, am procedat la o analiza progresiva a imaginilor inregistrate. [11] Cauză nu pot fi decat actiunile care au produs rezultatul, in timp ce toate celelalte actiuni care au concurat rămân simple conditii, insuficiente producerii rezultatului. Acestea pot atrage incidenţa unei sacţiuni numai în măsura imputabilităţii lor. ( a se vedea în acest sens - cauzele justificative ) |
Site realizat de Relu Plesciuc