Numărul 3 / 2015

ARTICOLE

 

 

ALEXANDRU COSTIN

 

Mihai – Bogdan IONESCU – LUPEANU*

 

            Abstract: Alexandru Costin. The study intends to present the life and work of Alexandru Costin ( 1884 – 1970 ), member of the Romanian Academy, judge of the High Court of Cassation of Romania, legal publicist, professor of international law, civil law and civil procedure, general secretary and vicepresident of the Romanian Social Institute, vicepresident of the International Congress of Comparative Law ( Hague, 1931 ), member of the Team for ancient romanian law.

 

Key words: Alexandru Costin;  legal author;  judge High Court of Cassation of Romania;  Romanian Academy

Cuvinte cheie: Alexandru Costin; autor juridic; Înalta Curte de Casaţie; Academia Română  drept românesc.

 

 

                                                                                                                       

            Alexandru A. Costin s-a născut în localitatea Crevedia Mare din fostul judeţ Vlaşca, la  data de 2 martie 18841.  A absolvit2 liceul Sf. Sava din Bucureşti, dându-şi bacalaureatul în anul 1901, după care a urmat cursurile Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, licenţiat în sesiunea ianuarie – aprilie 1905, reuşind performanţa de a promova  examenul al V-lea ( teza ) [ n.n. - intitulată „Culpa în dreptul roman cu aplicare la contracte şi quasi-contracte. Unitatea Culpei”3.] cu unanimitatea bilelor albe4.  Porneşte spre Franţa, nu înainte de a-şi rezolva situaţia stagiului militar5, şi îşi ia doctoratul în drept la Paris, în anul 19076.

            Întors în ţară se dedică  carierei de magistrat7.La 13 august 1907 este numit ajutor de judecător la ocolul Dorohoi, pentru ca la 1 mai 1908 să devină magistrat-stagiar la aceeaşi instanţă.

            Până la data de 1 septembrie 1913 când devine supleant în cadrul Tribunalului Ilfov, va activa ca magistrat-asistent în cadrul Judecătoriei Urbane Piteşti, la ocolul VI, la ocolul III Bucureşti, iar mai apoi la parchetul Tribunalului Ilfov. La 24 decembrie 1913 este numit procuror de secţie la Tribunalul Ilfov, iar la 19 octombrie 1915 judecător de şedinţă la Tribunalul Ilfov.  

            La 1 aprilie 1924 este procuror la Curtea de Apel Bucureşti, iar la 2 noiembrie  1925 este consilier la aceeaşi instanţă. Din data de 21 octombrie 1931 este preşedintele Secţiei a V-a a Curţii de apel.

            Din anul 1937, cariera de magistrat a lui Alexandru Costin îşi atinge apogeul prin  avansarea la Înalta Curte de Casaţie. Momentul este surprins de presa de specialitate8care-l caracterizează ca fiind: „judecătorul cult, adâncitor al problemelor juridice şi sociale, spirit de înaltă elevaţiune, exemplar de rară probitate sufletească – de cealaltă nici nu vorbim – este de multă vreme, pentru toţi închinătorii Themisei, predestinat jilţului suprem, locului unde juvaerul jurisprudenţial trebuie să capete cea din urmă şlefuire.”

            Începutul anului 1938 îl găseşte în poziţia de  consilier în cadrul Secţiei a II-a a Înaltei Curţi de Casaţie9, în 1940 este în compunerea secţie  I a Înaltei Curţi de Casaţie al cărei prim preşedinte este Andrei Rădulescu10. În paralel cu activitatea de magistrat, Alexandru Costin  desfăşoară o intensă activitate didactică, publicistică şi ştiinţifică.

            Începând cu anul 1920 este profesor de drept internaţional, iar din 1922 de procedură civilă la Şcoala Superioară de Ştiinţe de Stat şi profesor de drept civil şi procedură civilă la Şcoala Superioară de Război11,  secţia Intendenţă12.

            Este, vreme de aproape două decenii, secretar general al Institutului Social Român; anul 1948 îl găseşte în poziţia de vice-preşedinte al acestei instituţii13.

            În  calitate de secretar general al Institutului Social Român îl însoţeşte pe Dimitrie Gusti, la data de 21 mai 1932, în sala de festivităţi a Prefecturii Judeţului Timiş – Torantal, la Adunarea Generală de Constituire a Institutului Social Banat – Crişana, eveniment relatat în „Revista Institutului Social Banat – Crişana”14,  iar mai târziu, în octombrie 1937, va rosti15, în absenţa lui D. Gusti aflat la Pavilonul României din cadrul Expoziţiei Internaţionale de la Paris, discursul la banchetul organizat de  Institutul Social Român în cinstea partenerilor străini din cadrul Grupului Juridic Polono – Român.

            Manifestăm unele rezerve faţă de aserţiunile unor autori16cu privire la activitatea de sociolog şi participarea sa la campaniile monografice Goicea Mare (1925 ), Ruşeţ ( 1926 ), Nerej (1927) şi Fundul Moldovei (1928). Alexandru Costin nu se regăseşte, în mod oficial, printre participanţi. Din bibliografia consultată de către noi rezultă că la respectivele acţiuni a participat un student pe nume I. Costin17.

            „A fost consilier temporar la Consiliul Legislativ, unde a colaborat  la Codul de procedură civilă şi codul civil”18.

            Potrivit unor autori a fost director general al Institutului de Drept Privat şi Comparat, „în această calitate şi ca o recunoaştere a meritelor sale pe plan internaţional, a fost ales vicepreşedinte al Congresului Internaţional de Drept Comparat de la Haga din 1931”19.

            La Congresul Internaţional de Drept Comparat de la Haga din 4 – 10 august 193220prezintă comunicările Les jugements declaratifs şi La documentation juridique internationale.Este ales de către Biroul Academiei de drept comparat, încă din şedinţa Biroului din 23 martie 1932, ca raportor  general în ceea ce priveşte documentaţia juridică internaţională.

            În 1938, participă la Congresul Comitetului Internaţional Juridic pentru Aviaţie ţinut la Bucureşti21.

           

            În anul 1935, îl găsim consilier  în Consiliul de Administraţie al Societăţii „Liga Amicilor Franţei”22. Se numără, la 7 aprilie 1936, printre membrii-fondatori ai Grupului Juridic Polono – Român23, va fi  membru al consiliului grupului Polono-Român cu sediul în Bucureşti24. Este ales, la 26 octombrie 1937 vice-preşedinte al Secţiunii Române25.  În anul 193826  putem confirma calitatea sa de  vice-preşedinte al Grupului Juridic Italo – Român, grup înfiinţat în anul 1936.

            Istoria consemnează27 calităţile sale de membru titular al Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice, membru al Comisiei de procedură civilă care s-a ocupat şi de unificare a legislaţiei din teritoriile unite cu ţara-mamă, precum şi pe cele de28colaborator la Academie internationale de droit compare ( Academia Internaţională de drept comparat ) din Haga şi la Institut international pour l`unification du droit prive ( Institutului internaţional pentru unificarea dreptului privat ), membru în  Societe de legislation comparee ( Societatea de legislaţie comparată ) şi în Societe d`etudes legislatives ( Societatea de studii legislative ) din Paris, numit, la 9 octombrie 1933, de către Ministerul Justiţiei din Franţa,  correspondant etrangere de l`Office de legislation etrangere et de droit internationale ( corespondent străin al Oficiului de legislaţie străină şi drept internaţional ), titulatură reconfirmată în anul 1936, după transformarea acestei instituţii în Comite de legislation etrangere et de droit international ( Comitetul de legislaţie străină şi drept internaţional ).

 

            Actul de înfiinţare al Institutului Român de Drept Privat, autentificat la 21 noiembrie 1938 la Tribunalul Ilfov29, îl reţine ca  preşedinte al Institutului Român de Drept Privat.

            În anul 1938, se numără printre colaboratorii primului volum ( Statul ) din cele patru apărute ale Enciclopediei României, proiectată în şase volume, coordonată de Dimitrie Gusti. Mai precis, Alexandru Costin va colabora la elaborarea capitolelor IV30, VI31şi XI32.

            Ca publicist în domeniul juridic, Alexandru Costin, evoluează, printre altele, în paginile revistelor „Tribuna Juridică”, „Dreptul”, „Curierul Judiciar”, „Arhiva pentru drept şi politică”,  „Arhiva pentru ştiinţe şi reformă socială”, „Forme”,  „Revista de drept comercial şi studii economice”, „Pandectele Române” ( în anul 1923, se numără printre redactorii acestei publicaţii ), „Revue roumaine de droit privé”( membru al comitetului director şi al comitetului de redacţie ).

            Calitatea scrierilor sale era apreciată de contemporani, unul dintre aceştia consemnând33: „Era îndată după războiu. Apărea „Tribuna Juridică” a avocatului Ardeleanu. Plăpânda publicaţiune înfăţişa un singur lucru de seamă: erau studiile viguroase semnate Al. Costin, oază de reconfort şi de nădejde pe pustiul publicisticei juridice de atunci.”

            Susţine numeroase conferinţe, printre altele, în cadrul Institutului Social Român, la Baroul de Ilfov, la Universitatea Liberă. Participă activ la viaţa socială şi juridică, naţională şi internaţională, am putea spune că se risipeşte în oralitate şi în paginile unor periodice, că  refuză cu obstinaţie să debuteze editorial într-un volum de autor. Preferă să rămână  prins între coperţile unor volume colective sau în fascicole. Face comunicări ştiinţifice ori de câte ori are ocazia. Enumerăm în cadrul studiului nostru şi în anexele sale ceea ce reprezintă, în mod vădit, doar o parte a activităţii sale. Pe măsură ce am avansat pe teritoriul personalităţii fascinante a lui Alexandru Costin ne-am văzut nevoiţi să abandonăm orice speranţă de a putea lista, în mod exhaustiv,  produsele activităţii sale intelectuale şi de ale clasifica:

 

Partea contributivă a jurisprudenţei în elaborarea dretului privat actual, conferinţă la Baroul de Ilfov, susţinută în sala secţiei a II-a Comercială a Tribunalului Ilfov (  Palatul de Justiţie din Bucureşti ), la 12 martie 1921,  reprodusă în Curierul Judiciar34şi rezumată în Dreptul35;

 

Reforma legislaţiei imobiliare şi ipotecare36 ( Reforma legislaţiei imobiliare, conferinţă la Baroul Ilfov, octombrie 1921, potrivit altei surse37);

 

Tendinţe sociale noi în drept ( conferinţă la Universitatea Liberă,martie 1922)38;

 

Concepţiile actuale asupra proprietăţii şi Constituţia, Institutul Social Român, conferinţă susţinută în Amfiteatrul Fundaţiei Carol, duminică, 2 aprilie 1922, rezumată de Vintilă Al. Ardeleanu în revista Tribuna Juridică39 şi publicată ulterior într-un volum colectiv40;

 

Noţiunea clasică a contractului şi noile tendinţe de interpretare judiciară ( conferinţă, Baroul Ilfov, 11 noiembrie 1922 rezumată în Dreptul41,  mai înainte lucrarea fusese prezentată în cadrul şedinţelor secţiei juridice a Institutului Social Român din 10 şi 24 iunie42 );

 

Wilson ( conferinţă, Universitatea Liberă, decembrie 1922 )43;

 

Ideea de naţiune( conferinţă, Universitatea Liberă şi  Societatea Astra – Sălişte, 1923 )44;

 

Despre pragmatism ( conferinţă,  Universitatea Liberă, 1923 )45 ;

 

Tendinţe sociale în dreptul civil ( Institutul Social Român, conferinţă susţinută în Amfiteatrul Fundaţiei Carol, în ciclul de prelegeri publice Viaţa socială a României după Războiu, 1925 )46;

 

Problema metodei în unificarea internaţională a dreptului ( Institutul Social Român, Secţia juridică –  Unificarea internaţională a Dreptului, conferinţă susţinută în Amfiteatrul Fundaţiei Carol, 7 februarie 1929 )47;

 

Institutele juridice internaţionale şi problema unificării dreptului ( Institutul Social Român, secţia juridică – Unificarea internaţională a Dreptului, conferinţă susţinută în Amfiteatrul Fundaţiei Carol, după unele surse pe data de 6 iunie 192948, iar după altele pe 30 mai ( joi seara, orele 9 )49;

 

Comparaţie între proiectul de cod civil român şi ultimul proeict de cod civil italian ( conferinţa susţinută în limba italiană, la Roma, la 14 decembrie 1938 )50;

 

Privire asupra Proiectului Codului de procedură civilă Român (n.n. - practic o comparaţie între proiectele codurilor de procedură civilă român şi italian ) ( conferinţă susţinută la Roma, mai 1939, în limba italiană, intitulată Sguardo sul Progetto Romeno di procedura civile, a fost publicată, în totalitate, în presa de specialitate51);

 

Transformarea dogmelor de drept public ( Institutul Social Român, prelegere publică în ciclul Reorganizarea statului şi  viaţa socială, susţinută la 3 februarie 193552 );

 

Apercu sur les travaux l`unification en droit prive roumain ( Propositions concernant la documentation juridique internationale ) ( conferinţă susţinută la Universitatea din Cracovia, octombrie 1936, publicată în revista Tribuna Avocaţilor53);

 

Studii, articole publicate în volume colective / fascicole:

Les proces entre particuliers ( Elements de procedure civile et commerciale )54;

L`interpretation du Droit civil, d`apres la jurisprudence roumaine55;

La documentation juridique internationale. Rapport general56 [ Lucrare rezumată şi menţionată în Tulane Law Review ( Tulane University, U.S.A. ) şi Rivista Internazionale di diritto( Roma, 1938 )57];

 

La législation de la femmé mariée. Rapport. ( lucrare prezentată la Conferinţa a III – Balcanică, Bucureşti, 1932 şi publicată în documentele conferinţei58 );

 

Alte scrieri ( studii şi articole )59

 

L`execution des jugements etrangeres ( trimis Conferinţei a IV-a Balcanice, Salonic, 1933 );

Esquisse sur les princepes et les dispositions essentielles du project roumain du code de procedure civile, 1936;

L`Institut Social Roumain, publicat în volumul Recueil d`etudes en l`honneur d` Edouard Lambert, 1938, vol.I, pg.278;

Revue de la jurisprudence agricole de la Cour de cassation, publicat în Bulletin internationale de droit agricole, nr.2/ 1940, pg.153;

 

            A devenit membru corespondent al Secţiunii Istorice a Academiei Române, la 24 mai 1945. În calitate de membru corespondent al Academiei a prezentat două comunicări: Răspunderea civilă după jurisprudenţa română actuală  ( şedinţa publică din 23 noiembrie 1945)60( publicată61 ) şi Organizarea păcii pe baza Chartei Naţiunilor Unite (şedinţa publică din 2 mai 194762 ). Nu a înşelat aşteptările exprimate de D. Gusti în discursul de primire ca membru corespondent63, dovadă fiind implicarea sa, de-a lungul anului 1946, în problemele de natură juridică ale Academiei Române. În speţă, a prezentat în nume propriu64sau în numele comisiei juridice65 din care făcea parte referate cu privire la propunerile de tranzacţii înaintate de  părţi adverse, iar la 23 mai 1946,  a fost delegat să studieze sarcinile succesiunilor ce ar fi putut fi acceptate de Academie şi să depună rapoarte cu privire la acestea66.

            La 27 mai 1948 este ales ca membru activ al Academiei Române, în locul lui A. C. Cuza, cu 25 de voturi pentru şi 7 împotrivă67. Nu s-a bucurat prea mult de calitatea de membru activ al Academiei Române dată fiind publicarea în Monitorul Oficial nr.132 bis din 9 iunie 1948 a Decretului nr.76 pentru transformarea Academiei Române în Academia Republicii Populare Române68, „academie” în care nu s-a mai regăsit. A fost repus în drepturi ca membru titular la 11 mai 199469.

            În ultima şedinţă a corpului profesoral al Şcolii Superioare de Ştiinţe de Stat, la 18 august 1948, membrii acestuia iau act de legea pentru reforma învăţământului şi-l mandatează pe Alexandru Costin, în calitatea sa de director al instituţiei, să regleze situaţia şcolii în concordanţă cu noile modificări legislative. Şcoala avea să fie desfinţată.70

 

            Pentru o vreme, urmele lui Alexandru Costin se pierd. Sursele consultate de către noi71, cu o excepţie72consemnează, în mod eronat, moartea sa în anul 1948.

            Este recuperat de Andrei Rădulescu, în Colectivul pentru Vechiul Drept Românesc. Numele său se regăseşte pe toate cele şapte volume ale colecţiei Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc scris, apărute în perioada 1955 – 1962 :

            Legiuirea lui Caragea ( ediţie critică ), Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1955, col. Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc scris I;

            Pravilniceasca condică 1780 ( ediţie critică ), Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1957, col. Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc scris II;

            Codul Calimach ( ediţie critică ), Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1958, col. Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc scris III;

            Sobornicescul hrisov, 1785, 1835, 1839 (ediţie critică ), Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1958, col. Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc scris IV;

            Manualul juridic a lui Andronache Donici ( ediţie critică ), Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1959, col. Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc scris V;

            Carte românească de învăţătură 1646 ( ediţie critică ), Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1961, col. Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc scris VI;

            Îndreptarea legii 1652 ( ediţie critică ), Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1962, col. Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc scris VII;

            După moartea lui Andrei Rădulescu, în anul 1959, colectivul va sfârşi prin a fi transferat din cadrul  Institutului de Studii Juridice în cel al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, conducător al colectivului fiind numit Alexandru Costin73.

 

            Alexandru Costin trece în eternitate în prima jumătate a lunii iunie a anului 1970. Nu se bucură de un necrolog în publicaţiile de specialitate juridică, însă anunţul decesului publicat de familie într-un cotidian central nu lasă nici cea mai mică umbră de îndoială asupra identităţii defunctului, motiv pentru care înţelegem să îl redăm în totalitate:

 

Matilda Costin soţie, Matei Costin, Sandu Costin, Gabriela şi Oraţiu Jalea, Anina Scobaiu, copii şi familiile înrudite, au durerea de a anunţa încetarea din viaţă a lui ALEXANDRU COSTIN, fost consilier la Înalta Curte de Casaţie, fost membru activ al Academiei Române. Slujba religioasă va avea loc la biserica Lucaci, duminică 14 iunie 1970, ora 16. Înhumarea la cimitirul Belu. ( 15330 )74

 

Materialele publicate de Alexandru Costin ( singur sau în colaborare ) în „Pandectele Române” potrivit Tablelor de materii pe ani ale publicaţiei75

 

1921 – 192276

În ce măsură poate să existe o răspundere delictuală sau quasi-delictuală a Statului, faţă de particulari?                                                                                                                                        I.18

Sunt juridice daunele cominatorii în caz că debitorul refuză să`şi îndeplinească obligaţia?            I.63

Soţul dotal are calitatea de a intenta acţiune pentru plata dobânzilor unei creanţe ce fusese cumpărată de soţie cu bani dotali?                                                                                                 I.266

Cum trebuie să se facă plata când moneda arătată  în convenţiune  şi-a schimbat valoarea de schimb în interval de la încheerea contractului la scadenţa lui or a convenţiei, la data când creditorul reclamă plata în justiţie?                                                                                                               II.114

Cum se rezolvă în Germania regula „rebus sic stantibus”?                                                         III.135

 

192377                                     

Deosebirea dintre substituţiunea fideicomisară şi dublul legat condiţional.                                     I.21

Vertragstreue und Nichtzumtbarkeit der Leistung de Karl Nipperdey ( recenzie )                      IV. 10

La fonction juridictionnelle de L. Duguit

Contracte şi obligaţiuni în dreptul englez.                                                                                     III.75

La riforma del procedimento civile proposta dalla commissione  per il dopo  guerra ( relazione et esto annotato per cura di prof. Giuseppe Chiovenda. ( recenzie )                                                 IV.25

Fundamentul impreviziunii în jurisprudenţa germană                                                                 III.109

Teoria onerosităţii prestaţiunii în jurisprudenţa austriacă.                                                            III.110

Le droit international dela democratie par Jackson H. Ralston( recenzie )                                  IV.57

 

C. Al78

Les transformation du droit dans les principaux pays depuis 50 ans ( 1866 – 1919 ). Bul. Soc. De legisl. comparee ( recenzie )                                                                                                            IV.1

trat. Di dir. Civile italiano, vol.1 de Giorgio del Vecchio ( recenzie ),                                            IV.2

Moderne concezioni  del diritto de Giorgio del   Vecchio ( recenzie ),                                           IV.2

Sui principi generali del diritto    de Giorgio del   Vecchio ( recenzie ),                                         IV.2

De la cause des obligations de Henri Capitant       ( recenzie ),                                                    IV.19

Les bases fondamentales du droit civil en face des theorie   de L. Duguit  de Fr. Geny               IV.42

Unerschwinglichkeit der Leistung de Dr. Heinrich  Klang ( recenzie )                                        IV.44

Le code civil de la Republique des Soviets par Boris Nolde ( recenzie )                                      IV.65

 

192479

Efectul dilatoriu al forţei majore.                                                                                                   I.264

Rapport sur les tentatives faites pour indroduire  en France le livre foncier de George Dereux ( recenzie )                                                                                                                                    IV. 68

 

C.Al.

Dreptul locatorului împotriva cesionarului contractului de locaţiune, în cazul unor cesiuni. succesive.                                                                                                                                     III.102

 

192580

Chestiunea exonerării debitorului în cazul când din cauza împrejurărilor, executarea obligaţiunii sale nu s`a putut face înăuntrul termenului fixat prin convenţiune, pentru executare.                    I.234

 

192881

( Coautor Radu Dimiu )

Exerciţiul acţiunei posesorii.                                                                                                            I.14

 

192982

Sancţiunea nerespectărei formelor cerute de codul  de procedură civilă pentru vânzările judiciare voluntare.                                                                                                                                        II.49

 

193083

Congresul internaţional de drept comparat. ( Doctrină )                                                               IV.48

 

193284

Despre hotărârile declaratorii în dreptul românesc ( Doctrină ).                                                   IV.25

 

193385

 

Les jugements declaratoires en Droit roumain ( Raport prezentat Congresului International de drept comparat dela Haga  ţinut între 2 şi 4 august 1932) ( Doctrină ).                                                  IV.53

 

193786

 

La documentation en droit international. ( Doctrină ).                                                                  IV.90

 

193987

Privire asupra lucrărilor pentru reforma codului civil şi a celui de procedură civila în Italia.    IV.153

 

194288

Privire asupra principiilor noului cod de procedură civilă italian. ( Doctrină ).                            IV.13

 

 

 Revista  Arhiva pentru drept şi politică

 

Consideraţiuni generale asupra legislaţiei din timpul războiului, octombrie 1919 – martie 1920 [ n.n. - nr.2 ]89, Cartea Românească, soc.an., 1920, în Partea politică, p.198 -212;

 

Noţiunea de drept din Franţa în secolul XIX, 1921/1922,Cernăuţi, 1922, Institutul de Arte Grafice şi Editură “Glasul Bucovinei”, în Partea Juridică, p. 66 – 76;

 

revista Arhiva pentru ştiinţă şi reformă socială

 

Asupra dispoziţiilor constituţionale privitoare la dreptul de proprietate, an II, nr.1 – 3 , aprilie - octombrie 1920, p.250 – 260;

 

Giorgio del Vecchio: Sui principi generale del diritto, Modena, 1921, ( recenzie ), an IV ( 1922 ), nr.1, p.124 - 128;

Giorgio del Vecchio: Moderne Concezioni del diritte, I. Genova, 1921( recenzie), an IV ( 1922 ), nr.1, p.128;

 

Léon Duguit – La fonction juridictionelle ( recenzie ), an IV, nr.3, p.386 – 389 ;

Dare de seamă asupra activităţii secţiei juridice,  an IV, nr.3, în cadrul rubricii Buletinul Institutului Social Român, p.410 – 412;

 

Fr. Gény : Les bases fondamentales du droit civil en face des théories de L. Duguit ( recenzie ), an IV, nr.4 – 5, p.632 – 637;

Buletinul Institutului Social Român, an IV, nr.4 – 5, p.639 – 644;

 

Buletinul Institutului Social Român, an IV, nr.6, p.742 – 745 ;

 

Dare de seamă a Adunării Generale din 1927 în cadrul rubricii Buletinul Institutului Social Român, an VII, nr.3 – 4 ( 1928 ), p.660 – 661 ;

Necroloage: Matei Balş, an VII, nr.3 – 4 ( 1928 ),pg.662 şi Corneliu Botez, an VII, nr.3 – 4 ( 1928 ), p.662 – 663;

 

Congresul internaţional de drept comparat din anul 1931 ( cronică ), an IX,  nr. 1- 3, 1930, p.413 – 418;

 

Les jugements declaratoires en droit roumain, an XI, nr. 1 – 4, 1933, p.131 – 134;

 

Proiectul înfiinţării unui oficiu român de documentare juridică internaţională, an XI, nr.1 – 4, 1933, p.318 – 319;

 

Maurice Ordinaire: La révision de la constitution ( Payot, Paris) ( recenzie ), anul XII, nr.3 – 4, 1935, p.539 – 540;

 

Norbetto Bobbio:Aspetti odierni della Filosofia giuridica in Germania ( Riv. Internaz. Di Filosofia dela Diritto, 1934, pg.576 – 595 )( recenzie ), anul XII, nr.3 – 4, 1935, p.540 – 542 ;

 

 

Revista Tribuna Juridică

 

Asupra legislaţiei de răsboi I.  Interzicerea relaţiilor comerciale cu supuşii statelor cu care România se găseşte în stare de război ( 1 – 6 )

an I, nr. 9 – 14, partea a III-a doctrină, duminică, 15 iunie 1919, p.19 – 20;

an I, nr. 15 – 16, partea a III-a doctrină, duminică, 29 iunie 1919, p.23 – 24;

 

Asupra legislaţiei de răsboi II.Anularea acţiunilor, hotărârilor şi urmăririlor în contra persoanelor mobilizate şi a celor cari lipseau din teritoriul fost ocupat

an I, nr. 19 – 20, partea a III-a doctrină, duminică, 27 iulie 1919, p. 36

 

Asupra legislaţiei de răsboi III. Suspendarea prescripţiunilor, a termenilor de inscripţii ipotecare, transcripţii şi a ori căror alte acte judecătoreşti ce trebuesc îndeplinite într un timp determinat, a termenelor de plată prevăzute în convenţiuni, pe timpul stării de război( 1 – 7 )

an I, nr.26 – 27, partea a III-a doctrină, duminică,14 septembrie 1919, p.46 – 48;

 

Asupra legislaţiei de răsboi. Anularea acţiunilor, hotărârilor şi urmărilor în contra persoanelor mobilizate şi a celor cari lipseau din teritoriul fost ocupat

an I, nr.28 – 29, partea a III-a doctrină, duminică, 28 septembrie 1919, p.51– 52;

 

Asupra legislaţiei de răsboi III. Suspendarea prescripţiunilor, a termenilor de inscripţii ipotecare, transcripţii şi a ori căror alte acte judecătoreşti ce trebuesc îndeplinite într un timp determinat, a termenelor de plată prevăzute în convenţiuni, pe timpul stării de război, an I, nr.30 – 31, partea a III-a doctrină, duminică, 12  octombrie 1919, p.56;

 

Asupra legislaţiei de răsboi V. Anularea măsurilor luate şi a actelor de deposedare săvârşite de inamic în teritoriul fost ocupat. Decretul lege nr.1480 din 9 decembrie 1917

an I, nr.34 – 36, partea a III-a doctrină, duminică,16 noembrie 1919, p.61 – 68;

 

Asupra legislaţiei de răsboi III. Suspendarea prescripţiunilor, a termenilor de inscripţii ipotecare, transcripţii şi a ori căror alte acte judecătoreşti ce trebuesc îndeplinite într un timp determinat, a termenelor de plată prevăzute în convenţiuni, pe timpul stării de război.

an I, nr.37 – 38, partea a III-a Doctrină, duminică, 30 noiembrie 1919,  p. 72;

 

Asupra legislaţiei de răsboi III. Suspendarea prescripţiunilor, a termenilor de inscripţii ipotecare, transcripţii şi a ori căror alte acte judecătoreşti ce trebuesc îndeplinite într un timp determinat, a termenelor de plată prevăzute în convenţiuni, pe timpul stării de război

an I, nr.42 – 44 , partea a III-a Doctrină, duminică, 28 decembrie 1919,  p.82 – 83;

 

Doctrină streină - Francia

Marcel Dijol. La justice dans les contract et les obligations lesionnaires ( recenzie )

Revue trimestrielles de droit civil

an I, nr.42 – 44 , partea a III-a Doctrină, duminică, 28 decembrie 1919, p.83 – 84;

 

Doctrină streină – Franţa Convenţiile colective de muncă şi legea franceză din 25 martie 1919 de d-l Rene Morel ( Revue trimestrielles de droit civil, nr.3 – 4, anul 1919, pag.417 )

an II, nr.41 – 42 , partea a III-a Doctrină,  duminică, 19 decembrie 1920, p.113 – 115;

 

Jurisprudenţă streină – Rezumate

an II, nr.8 – 9, partea a II-a Jurisprudenţa, duminică, 29 februarie 1920,  p.39 – 40;

 

Doctrină streină – Francia - Rene Jacquelin, Le droit social et le reparation des dommages en regions envahies – 1 vol. Paris, 1917

an II, nr.8 – 9 , partea a III-a Doctrină, duminică, 29 februarie 1920,  p.20;

 

Asupra legislaţiei de răsboi VI. Decret - lege nr.3603/918

an III, nr.10 – 11, duminică, 13 martie 1921, partea a III-a Doctrină, p.33 – 35;

 

Marcel Nast – La fonction de la jurisprudence dans la vie juridique française ( conferinţă ţinută la Universitatea din Strasburg la 9 decembrie 1921 )( recenzie ), an IV, nr.13 – 14 – 15, partea a III-a duminică, 16 aprilie 1922, p.36;

 

Jean Lepargneur – La prorogation des contracts a execution succesive apres un cas de force majeure et particulierement a la sulte de la guere de 1914 ( recenzie ), an IV, nr.18 – 19,  duminică, 14 mai 1922, partea a I-a, Bibliografie streină,  p.80;

 

Revista Curierul Judiciar

 

Adoptatul poate dispune prin testament de bunurile moştenite de el dela adoptator? ( Notă la s.T. Ilf.I, 320/919), an XXVI, nr.33 – 34, duminică, 28 decembrie 1919, p.323;

 

Dacă se poate ordona împărţeala unei Curţii comune? ( Notă la sent. Trib. Teleorman I, 61/917 ) , an XXVII, nr.16 – 17, duminică, 7 martie 1920, p.142;

Dacă creditorii cari n’au titlu scris pot cere – pentru conservarea dreptului rezultând din separaţia de patrimoniu  – ,  inscripţia privilegiului lor asupra imobilelor defunctului? ( Nota la decis. Cas. I, 352 din 1919 şi decis. C. ap. Buc. IV, 103 din 1919 ), an XXVII, nr.20 – 21, duminică, 21 martie 1920, p.171;

 

Discurs rostit la înmormântarea lui Corneliu Botez, an XXXVII, nr.16, duminică, 22 aprilie 1928, p.247;

 

Raportul delegaţilor români la congresul de drept comparat dela Haga, an XLI, nr.35, duminică, 23 octombrie 1932, p.546 – 548;

 

revista Dreptul

 

Cuvântare funebră la înmormântarea lui Ioan Marinovici, an LII, nr.25, duminică, 14 septembrie 1924, p.200;

 

Congresul internaţional de drept comparat de la Haga, an LX, nr.18, duminică, 12 iunie 1932, p.121 -122; 

 

revista Forme

Spre o nouă fază a ştiinţei procedurale româneşti, nr.1, p.4 – 5 ;

 

Revue roumaine de droit privé

La documentation en droit international, nr. 2 – 3 / 1937, p.319 – 321;

 

 

 

« Back