Numărul 4 / 2009

 

 

CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ÎN DOMENIUL DREPTULUI LA CEAS ANIVERSAR

 

 

 

            1. În anul 1969 - ca urmare a înfiinţării Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice - activitatea de profil din România (desfăşurată anterior sub egida Secţiilor de specialitate ale Academiei Române) a fost regrupată în câteva unităţi de cercetare cu caracter multidisciplinar. Aceste entităţi au fost denumite Centre de Ştiinţe Sociale şi au funcţionat în Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sibiu, Târgu-Mureş şi Timişoara. Din 1990, odată cu reorganizarea activităţii de cercetare ştiinţifică şi reintegrarea acesteia în sânul Academiei Române, Centrele de ştiinţe Sociale s-au transformat în Institute de Cercetări Socio-Umane.

            Centrul de Ştiinţe Sociale din Cluj-Napoca reunea - la înfiinţare - următoarele unităţi de cercetare ştiinţifică:

-          Secţia de etnologie şi folclor (desprinsă din Filiala Cluj a Academiei Române);

-          Secţia de filosofie (desprinsă din Filiala Cluj a Academiei Române);

-          Secţia de ştiinţe juridice (desprinsă din Filiala Cluj a Academiei Române);

-          Secţia de ştiinţe economice (desprinsă din Filiala Cluj a Academiei Române)[1].

În anul 1970, activitatea de cercetare ştiinţifică a centrului de Ştiinţe Sociale din Cluj-Napoca a fos reorganizată[2], formându-se trei departamente, numite sectoare:

-          Sectorul de filosofie, sociologie şi psihologie;

-          Sectorul de etnogtafie şi folclor;

-          Sectorul de ştiinţe juridice şi cercetări economice.

Centrul de ştiinţe Sociale (şi apoi Institutul de Cercetări Socio-Umane) din Cluj-Napoca a fost condus - de la înfiinţarea sa şi până în anul 1998 - de jurişti de prestigiu: prof.univ. dr. Aurelian Ionaşcu (1969-1975), prof. univ. dr. Ioan Gliga (1975-1981), prof. univ. dr. Gheorghe Boboş (1981-1989), prof. univ. dr. Mircea Mureşan (1990-1998).

Între anii 1998-2002 conducerea institutului a fost asigurată de dr. Ioan Berar, iar din 2002 institutul a fost unificat cu Institutul de Istorie „George Bariţiu" din Cluj-Napoca, devenind departament. În structura sa actuală, Departamentul  de Cercetări Socio-Umane are trei sectoare: I - filosofie; II - psihologie, III - sociologie, precum şi un compartiment de ştiinţe economice şi juridice.

 

2. Cercetarea juridică în cadrul Institutului a demarat în 1965, în cadrul a două sectoare: unul de drept civil - condus de prof. univ. dr. Aurelian Ionaşcu şi altul de drept administrativ - condus de prof. univ. dr. Tudor Drăganu. Distinşilor dascăli li s-au alăturat în perioada următoare, în efortul de cercetare din domeniul dreptului, o serie de tineri jurişti - care au intrat în Institut prin concurs: Mircea Mureşan, Nicolae Comşa, Horia Vasilescu, Valeriu Şotropa, Mihai Opiela, Rodica Narcisa Petrescu, Constantin Surdu, Mircea N. Costin, Victor Ursa, Balogh Andrei, Gabriela Chivu, Maria Banciu, Mircea Ştefan Minea, Dan Chirică, Adrian Man, Kocsis Jozsef, Narcisa Cozea.

Cu doar câteva excepţii, cercetătorii jurişti de la centrul de ştiinţe Sociale au trecut - după 1990 - în învăţământul superior juridic, desfăşurând o activitate profesional-ştiinţifică prestigioasă.

Dintre realizările colectivului de cercetători ai secţiei/sectorului de ştiinţe juridice le amintim pe cele mai semnificative:

-          Dreptul de autor în Republica Socialistă România, Edit. Academiei, Bucureşti, 1969, 350 p. (autori: A. Ionaşcu - coord., N. Comşa, M. Mureşan);

-          Contribuţia practicii judecătoreşti la dezvoltarea principiilor dreptului civil român, vol. I, Edit. Acadamiei, Bucureşti, 1973, 259 p. (autori: A. Ionaşcu, M. Mureşan, M. N. Costin, C. Surdu);

-          Studia Napocensia, I, Seria Drept, Edit. Academiei, Bucureşti, 1974, 244 p. (autori: A. Ionaşcu - coord., A. Balogh, M. Banciu, G. Chivu, M. Costin, M. Mureşan, R. N. Petrescu, C. Surdu, V. Şotropa, V. Ursa);

-          Familia şi rolul ei în societatea socialistă în lumina legislaţiei Republicii Socialiste România, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1975, 213 p. (autori: A. Ionaşcu - coord., M. Mureşan, M. N. Costin, V. Ursa);

-          Contribuţia practicii judecătoreşti la dezvoltarea principiilor dreptului civil român, vol. II, Edit. Acadamiei, Bucureşti, 1978, 183 p. (autori: A. Ionaşcu, M. Mureşan, M. N. Costin, V. Ursa, G. Chivu, M. Banciu);

-          Dicţionar de drept civil, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980, 549 p. (autori: M. Mureşan, M. N. Costin, V. Ursa);

-          Filiaţia şi ocrotirea minorilor în dreptul Republicii Socialiste România, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1980, 317 p. (autori: A. Ionaşcu, M. Mureşan, M. N. Costin, V. Ursa);

-          Dicţionar de drept procesual civil, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983, 495 p. (autori: M.- N. Costin, L. Leş, D. Radu, M. Şt. Minea);

-          Dinamica relaţiilor sociale reglementate de lege oglindită în teoria şi practica dreptului, I, Cluj-Napoca, 1988, 316 p. (autori: M. Mureşan - coord., A. Balogh, M. Banciu, D. Chirică, G. Chivu, V. Marian, M. Şt. Minea, R. N. Petrescu);

-          Dinamica relaţiilor sociale reglementate de lege oglindită în teoria şi practica dreptului, II, Cluj-Napoca, 1990, 264 p. (autori: M. Mureşan - coord., M. Banciu, G. Chivu, M. N. Costin, V. Marian, R. N. Petrescu);

-          Pandectele Române. Supliment, Edit. Wolters Kluwer, Bucureşti, 2008, 202 p. (autori: A. Mman, N. Cozea - coord. şi alţii)

 

 

Prof. dr. Mircea Ştefan MINEA

 

[1]  Cele patru secţii - care au avut anterior statutul unor unităţi de cercetare independente în cadrul Filialei Cluj a Academiei Române - au fost reunite în cadrul Centrului de Ştiinţe Sociale din Cluj în temeiul Hotărârii nr. 716 din 24 ianuarie 1969 a Prezidiului Academiei Române.

[2]  În conformitate cu  prevederile art. 2 din Statutul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice - ASSP  (aprobat prin H.C.M. nr. 527 din 29 aprilie 1970) institutele şi centrele de cercetare din domeniukl ştiinţelor sociale şi politice au trecut din subordinea Academiei Române în subordinea ASSP.

 


« Back