Numărul 1 / 2006

Al III-lea Simpozion „Protecţia mediului - abordări teoretice şi practice"

Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca a organizat, împreună cu Facultatea de Ştiinţa Mediului, Al III-lea Simpozion „Protecţia mediului -abordări teoretice şi practice", simpozion ce s-a desfăşurat în perioada 25-26 mai 2006 la Complexul turistic Borşa, judeţul Maramureş. Prin organizarea acestui simpozion, Facultatea de Drept a preluat ştafeta organizării simpozioanelor pe tema protecţiei mediului de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj care a organizat primele două ediţii în anii 2003 sub titlul „Omul sau natura" şi, respectiv, 2004 „Protecţia mediului înconjurător prin mijloace juridice".

Organizatorul celor două manifestări similare din anii anteriori, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj,  de data aceasta în calitate de partener, şi-a adus o contribuţie majoră, prin intermediul Procurorului general Ilie Nariţa şi a Procurorului general adjunct Viorica Damşa, la informarea, deplasarea şi prezenţa magistraţilor la simpozion, ca şi la organizarea la faţa locului, prin intermediul procurorului Eugen Roşca, de altfel şi iniţiatorul acestor simpozioane. De asemenea, suportul tehnic al desfăşurării simpozionului a fost asigurat de dr. Sorin Alămoreanu, Preşedinte al Societăţii Române de Criminalistică şi Criminologie, Filiala Transilvania. 

 Aşa cum rezultă din titlu, intenţia organizatorilor a fost îmbinarea aspectelor teoretice de protecţie a mediului cu cele practice, fiind invitaţi să participe atât teoreticieni cât şi practicieni, fapt care s-a materializat  într-un mod cât se poate de armonios, după cum se poate desprinde din lista participanţilor: cadre didactice universitare de la mai multe instituţii universitare din ţară (jurişti, biologi, geologi), cercetători, masteranzi, doctoranzi, magistraţi, reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi regionale de protecţie a mediului, reprezentanţi ai altor autorităţi, ai unor organizaţii nonguvernamentale.

 Simpozionul s-a derulat pe parcursul a două zile: în data de 25 mai 2006 la Complexul turistic Borşa, unde au fost prezentate comunicările ştiinţifice; în data de 26 mai 2006, studiul de caz cu titlul: „Respectarea normelor de protecţie a mediului pe Valea Vaserului".

 Comunicările prezentate, majoritatea în sistem Power Point sau Poster, au reflectat în mod fericit prezenţa eterogenă şi s-au concentrat pe teme de mare actualitate, mai mult sau mai puţin cunoscute publicului larg, abordarea realizându-se din perspectiva specializării autorului prezentării. Indiferent de perspectiva teoretică sau practică de abordare şi prezentare a lucrărilor, trebuie menţionat faptul că majoritatea vorbitorilor au avut în vedere cadrul mai larg, european şi internaţional, în care se situează România, fără a se limita strict la graniţele sale, subliniindu-se în acest fel atât necesitatea transpunerii legislaţiei de mediu a Uniunii Europene în legislaţia românească (în foarte mare parte realizată), cât şi faptul deja cunoscut pasionaţilor de această temă că mediul nu are frontiere şi o adevărată abordare a protecţiei mediului se poate face numai având în vedere acest aspect.

 Pentru derularea cu mai mare uşurinţă a lucrărilor simpozionului în sensul cunoaşterii participanţilor, a celor care au prezentat comunicări, a  legislaţiei, organizatorii simpozionului au asigurat în mapele distribuite o listă completă a participanţilor, o listă a titlurilor şi autorilor caqre au prezentat comunicări, precum şi Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului şi o listă cuprinzând legislaţia românească de bază privind protecţia mediului.

 Întrucât  unii dintre participanţi au abordat teme cu subiect apropiat, în cele ce urmează vom face o prezentare succintă, la modul grupat, a acestor teme, încercând să respectăm cu aproximaţie şi ordinea prezentării lor din programul manifestării.

Lucrările simpozionului au beneficiat de o deschidere oficială realizată de conf.univ.dr. Gönczi Ştefan (Universitatea de Nord Baia Mare) - subprefect al judeţului Maramureş - care a prezentat lucrarea cu tema „Resursele umane în contextul dezvoltării durabile a comunităţilor locale". Tema a fost binevenită la începutul simpozionului, de mai bine de 20 de ani conceptul de dezvoltare durabilă conturându-se ca un pivot central al protecţiei mediului, regăsindu-se ca obiectiv în întreaga legislaţie de protecţie a mediului. Cu atât mai mult a interesat ageastă temă generală aplicată la nivel local.

Unul dintre aspectele care deja îngrijorează omenirea îl reprezintă organismele modificate genetic temă abordată de prof.univ.dr. Daniela Marinescu (consilier al ministrului mediului; decan al Facultăţii de Drept, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir" Bucureşti) în lucrarea Aspecte privind reglementările interne şi internaţionale referitoare la organismele modificate genetic. În lucrare este prezentat stadiul transpunerii legislaţiei internaţionale în materie în legislaţia românească, România fiind una dintre primele ţări din Estul Europei care a asigurat un cadru legislativ şi instituţional privind biosecuritatea în conformitate cu cerinţele Convenţiei privind Diversitatea Biologică, ale Protocolului de la Cartagena şi ale legislaţiei europene.

Referitoare la biodiversitate analizată pe un anumit spaţiu a fost şi prezentarea prof.univ.dr. Ionel Miron (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" Iaşi) - Biodiversitatea -Ştiinţă şi management în Parcul Naţional Ceahlău. 

Legat de consecinţele pe care organismul uman le poate suporta ca urmare a unor modificări de mediu, trebuie menţionată lucrarea prezentată de Şef de lucrări dr. Anca-Narcisa Neagu (Facultatea de Biologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" Iaşi) cu titlul Efecte anatomo-fiziologice ale poluării asupra organismului uman. Prezentată în Power Point din perspectiva biologului, participanţii la simpozion au putut vedea exemple cutremurătoare reprezentând efecte ale diverselor forme de poluare asupra organismului uman, fapt ce a dus la o mai bună înţelegere a existenţei unor prevederi legale ca şi a necesităţii reale a respectării acestora.

Una dintre temele extrem de importante din perspectiva patrimoniului natural al României este protecţia mediului speleic.  Din păcate, exemplele date de participanţi, atât în comunicări, cât şi prin intermediul unor postere au dovedit că protecţia acestui mediu este în mare măsură ignorată de mare parte din societatea românească. Trei comunicări se regăsesc în lista simpozionului şi considerăm importantă menţiunea că la redactarea lor au contribuit geologi, biologi, jurişti, economişti, fapt ce subliniază, o dată în plus,  caracterul interdisciplinar al protecţiei mediului, al celui speleic în exemplul avut în vedere. Titlurile lucrărilor fiind edificatoare sub aspectul conţinutului lor, nu ne vom mai opri la o prezentare a lucrărilor, limitându-ne doar la menţiunea lor şi a autorilor, cu precizarea că din conţinutul lor se desprinde disperarea cunoscătorilor acestor valori care asistă neputincioşi la distrugerea lor: dr. Gheorghe Racoviţă (cercetător, Institutul de Speologie „Emil Racoviţă" Cluj-Napoca"), lector dr. Ruxandra-Mălina Petrescu (Facultatea de Studii Europene, Universitatea „Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca) şi lector dr. Dacinia-Crina Petrescu (Facultatea de Ştiinţe Economice Cluj-Napoca, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir") -Cercetarea şi protecţia mediului speleic din România; dr. Iosif Viehmann (cercetător, Institutul de Speologie „Emil Racoviţă" Cluj-Napoca) - Pirateria de peşteră; dr. Oana-Teodora Moldovan (Institutul de Speologie „Emil Racoviţă" Cluj-Napoca) -Protecţia domeniului carstic în România şi perspectiva europeană.

Resursele naturale sunt exploatate de secole de către om, efectele acestor exploatări fiind de cele mai multe ori ireversibile asupra calităţii mediului. Asemenea riscuri de mediu au fost avute în vedere, printre altele, de autorii: prof.univ.dr. Iustinian Petrescu (decan, Facultatea de Ştiinţa Mediului, Universitatea „Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca) şi lector dr. Nicoleta Bican-Brişan (Facultatea de Ştiinţa Mediului, Universitatea „Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca) - Riscuri de mediu generate de exploatarea în soluţie a sării în aria Ocna Mureş; prof.univ.dr. Vlad Codrea, şef lucrări dr. Ovidiu Barbu (ambii de la Facultatea de Biologie şi Geologie, Universitatea „Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca), prof.univ.dr. Iustinian Petrescu, prof.univ.dr. Cornel Meilescu (Facultatea de Ştiinţa Mediului, Universitatea „Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca) - Impactul ambiental al exploatării cărbunilor plioceni din judeţul Mehedinţi; Graţian Rusu (director), Emilia Ştefănescu (şef serviciu protecţia mediului), Marinela Abramiuc (inspector protecţia mediului), Dumitru Roşu (şef serviciu protecţia mediului) (S.N.G.N. „ROMGAZ" S.A. Mediaş)  -Depozitul de deşeuri specifice rezultate din activitatea de extracţie a gazelor naturale: Ogra, judeţul Mureş; drd. Oana Mare-Roşca (Universitatea de Nord Baia Mare) - Impactul exploatărilor miniere asupra comunităţilor de efemerotere şi plecoptere din râul Săsar.

 Protecţia apelor a fost avută în vedere atât din perspectiva transpunerii şu implementării legislaţiei UE în legislaţia românească, cât şi din perspectiva respectării legislaţiei în materie printr-un studiu de caz, în două comunicări prezentate de : biolog drd. Oana Ristea (Direcţia Apelor Buzău-Ialomiţa) şi geolog drd. Cristian Maloş (Direcţia Apelor Someş-Tisa) - Transpunerea şi implementarea directivelor UE din domeniul apei în legislaţia românească; procuror Bogdan Gabor (prim-procuror adjunct, Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean) - Aspecte privind degradarea Lacului Tăul Ştiol.

 Câteva aspecte importante cu care se confruntă agenţiile de protecţie a mediului au fost subliniate la nivel de regiune şi local prin comunicările: ing.dr. Marian Proorocu (director executiv, Agenţia Regională de Protecţia Mediului) - Starea mediului în Regiunea 6 Nord-Vest; ing.dr. Viorel Iancu (director executiv), Ioana Boloş (jurist) (Agenţia pentru Protecţia Mediului Maramureş) - Autorizaţia integrată de mediu în contextul Directivei CE privind reducerea şi controlul integrat al poluării (IPPC).

 Legislaţia privind deşeurile este bine reprezentată în România, în majoritatea lor, cele mai importante prevederi ale UE în materie fiind transpuse în legislaţia românească. Ceea ce lasă de dorit însă este respectarea acestor prevederi. Două dintre comunicări au avut ca temă această carenţă: procuror Angela Sîngeorzan (şef secţie urmărire penală, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud) - Depozitarea defectuoasă a deşeurilor toxice - studiu de caz; procuror Varvara-Emanuela Sidor (Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca) - Problematica depozitării deşeurilor în România.

 Una dintre temele de mare actualitate la ora actuală o constituie sursele de energie. Societatăţii contemporane îi este greu în prezent fără energie. Întrucât unele dintre sursele de energie se dovedesc a fi nu departe de epuizarea lor, cercetători din întreaga lume au în vedere descoperirea unor noi surse de energie sau perfecţionarea unora dintre cele deja cunoscute astfel încât să fie evitate sau reduse cât de mult posibil efectele secundare ale acestora asupra climei, mediului, asupra fiinţei umane. Printre lucrările sau posterele orientate spre aceste aspecte s-au numărat: prof.univ.dr. Constantin Cosma, lector dr. Daniela Ciorbă (Facultatea de Ştiinţa Mediului, Universitatea „Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca) - Dozele joase de radiaţie - „Normal şi patologic";  drd. Carmen Roba (Facultatea de Ştiinţa Mediului, Universitatea „babeş-Bolyai" Cluj-Napoca) - Energia geotermală - o soluţie viabilă pentru un mediu mai curat; postere: prof.univ.dr. Constantin Cosma, drd. Alexandra Dinu, drd. Tiberius Dicu, drd. Begy Robert (Facultatea de Ştiinţa Mediului) : -Efectele nocive ale radiaţiilor - dozimetrie şi radioprotecţie; Iradierea naturală şi artifcială a populaţiei umane; Poluarea radioactivă; prof.univ.dr. Constantin Cosma, drd. Mircea Moldovan, drd. Teofana Sferle (Facultatea de Ştiinţa Mediului) - Radonul şi implicaţiile sale asupra organismului uman; drd. Loredana Buză, drd. Mircea Moldovan (Facultatea de ştiinţa mediului) - Măsurători de Radon în apele din zona Şimleul Silvaniei, judeţul Sălaj. Postere masteranzi : Nicoleta Babiciu, drd. Loredana Buză, Anca-Graţiana Pop, Emilia Sabău (Universitatea Tehnică Cluj-Napoca şi Facultatea de Ştiinţa Mediului) : -Schimbarea climei ca o consecinţă a activităţilor umane; Developarea Detectorilor de urme cu ajutorul Radosys-ului; Energia nucleară. Avantajele şi perspectivele energiei nucleare. Probleme de poluare radioactivă; Poluarea radioactivă - o problemă actuală; Efectele radiaţiei nucleare Asupra mediului şi aparatura necesară detectării acesteia.

 Pentru a respecta legislaţia privind protecţia mediului, aceasta trebuie cunoscută. Pentru participarea publicului la luarea deciziei în probleme ce pot afecta mediul, publicul trebuie să aibă informaţia necesară în acest sens. Pentru a se putea adresa justiţiei în probleme de mediu, este nevoie de informaţie. Aceste aspecte, care reprezintă cei trei piloni ai Convenţiei de la Aarhus au fost avute în vedere în prezentarea sa de lector dr. Veronica Rebreanu (Facultatea de Drept, Universitatea „Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca) - Reglementarea juridică a accesului liber la informaţia privind mediul, punând totodată accent pe importanţa educaţiei alături de informaţie pentru crearea unei conştiinţe de mediu.

 Ziua a doua a simpozionului a fost rezervată studiului de caz prin deplasare la faţa locului, adică pe Valea Vaserului. In timpul deplasării, ing. Filip de la Direcţia Silvică Maramureş a făcut o prezentare a zonei participanţilor la simpozion, referindu-se la aspecte legislative şi practice privind respectarea regimului silvic, al protecţiei apelor, atmosferei, fondului cinegetic din zonă.

Desfăşurarea în bune condiţii a simpozionului a fost asigurată de către conf.dr. Paul Vasilescu (decan, Facultatea de Drept), prof.univ.dr. Iustinian Petrescu (decan, Facultatea de Ştiinţa Mediului) şi de partenerii ale căror nume au fost menţionate la început.

Nivelul ştiinţific înalt al simpozionului a fost asigurat prin intermediul cantităţii şi calităţii informaţiei, a modului de prezentare a acesteia de către cei care au susţinut comunicările, ca şi prin intermediul întrebărilor şi discuţiilor purtate pe marginea lucrărilor, care au dovedit mult interes şi cunoaştere a aspectelor ridicate de protecţia mediului.

La închiderea lucrărilor simpozionului, preşedintele Comitetului de organizare, lect.dr. Veronica Rebreanu, a precizat faptul că, în contextul integrării României în Uniunea Europeană în anul 2007,  se impune ca ediţia a IV-a a simpozioanelor de protecţia mediului să se desfăşoare cu participare internaţională, propunere agreată de participanţi.

« Back