Numărul 2 / 2006

Le dodici Tavole. Dai Decemviri agli Umanisti. A cura di Michel Humbert, IUSS Press, Pavia-Italia, 2005, 582 p.; Gli statuti Municipali. A cura di Luigi Capogrossi Colognesi, Emilia Gabba, IUSS Press, Pavia - Italia, 2006, 771 p.

Cele două volume, editate în condiţii grafice excepţionale, dedicate primul celor 12 Table şi cel de-al doilea Statutelor Municipale, constituie culegeri de studii al profesorului denumit „Collegio do diritto romano", organizat de „Centrul de studii şi cercetări asupra Drepturilor Antice" (CEDANT - „Centro di studi e ricerche sui Diritti Antichi") şi care aparţine Institutului Universitar de Studii Superioare din Pavia.

Primul volum conţine: o notă - în care se dau explicaţiuni asupra activităţii „Colegiului de drept roman" (reuniunile au loc timp de trei săptămâni în luna ianuarie a fiecărui an), sumarul, studiile publicate în volume aparţinând lui Ulricho Agnati, Consuelo Carrasco Gacia, Anna De Francesco, Oliviero Diliberto, Jean-Luis Ferrary, emilio Gabba, Marco Gardini, Michel Humbert, David Kremer, Gianfranco Lotito, Dieter Norr, Luigi Pellechi, elisa Romano, Adelaide Russo, Bernardo Santalucia, Mario Talamanca, Mario Varvaro, un apendice intitulat „Gustav Hugo e la palingenesi delle XII Tavole" (în care sunt analizate cele unsprezece ediţii consecutive ale lucrării lui gustav Hugo „Lehrbuch der Geschichte des romischen Rechts", dar numia privind tema celor 12 Table; în esenţă se arată cum au evoluat ideile lui Gustav Hugo asupra ideilor predecesorilor lui Jaques Godefroy, în legătură cu problema textului celor 12 Table şi a semnificaţiei acestui text şi a „reconstrucţiei" textului şi este citată, din ediţia a doua - 1799 - a tratatului lui Gustav Hugo fraza: „Cele 12 Table sunt probabil în această privinţă comparabile cu Homer şi reprezintă tot atât de puţin o singură legislaţie pe cât de puţin Homer reprezintă un singur poet), indicele izvoarelor citate în volum - împărţite în izvoare juridice şi literare, izvoare epigrafice şi izvoare papirologice.

Volumul se deschide cu substanţialul studiu al lui Michel Humbert, (de la Universitatea Pantheon-Assas, Paris II); autorul se referă în primul rând la „discordia" survenită în opiniile cercetătorilor moderni, opinii potrivit cărora s-a negat autenticitatea anumitor dispoziţii atribuite Legii celor 12 Table în care, în opinia lui Michel Humbert, „nu se potriveau cu propriile reconstrucţii ipotetice" ale acestor cercetători (şi am adăuga că au fost chiar autori care au susţinut că nu ar fi fost vorba de o „lege", ci de un manual având la baza izvoare orientale) şi autorul studiului susţine, dimpotrivă, ca şi autorii antici care s-au exprimat cu privire la Legea celor 12 Table, „valoare fondatoare" a Legii, rolul său central în formarea dreptului privat roman; articolul lui Michel Humbert este intitulat „La codificazione decemvirale: tentativo d′interpretazione" şi susţinerea tezei sale în sensul că textul Legii celor 12 Table „a traversat secolele fără vreo alterare" autorul studiului îşi dezvoltă argumentarea structurată pe o serie de teme dintre care am menţiona: contextul politic şi recurgerea la decemviratul legislativ, Conflictul dintre plebe şi patricieni, Legea celor 12 Table constituie o revizuire substanţială a dreptului în vigoare?, cele 12 Table constituie o reacţiune împotriva influenţei religiei şi a ştiinţei pontificale?, Reprezintă Legea celor 12 Table o laicizare sistematică?, constituie Legea celor 12 Table o reacţiune anti-pontificală?, Legea celor 12 Table: fons omnis publici privatiqu juris, Legisacţiunile - mijloc de subordonare a magistratului faţă de lege, unitatea şi exhaustivitatea codificării, Concluzie: revoluţia juridică, revoluţia politică.

În articolul semnat de Emilia Gabba - de la Universitatea din Pavia - şi întitulat „Proposta per un quadro storico di roman el V sec. a.c." este prezentat un tablou al claselor şi păturilor sociale în secolul V ante Chr. La Roma, articolul fiind bazat pe studii anterioare ale autorului.

În studiul semnat de Dieter Norr - de la Universitatea Munchen - se fac analize în legătura cu clauzele comerciale din primul tratat dintre Roma şi Cartagina (una dintre temele articolului priveşte „Structura vinderii-cumparare în lumea greco-mediteraniană").

Articolul semnat de David Kremer - de la Universitatea Pantheon-Assas, Paris II, este referitor la tema : tratatul internaţional şi legea în cele 12 Table.

În articolul lui Oliviero Diliberto, intitulat sugestiv „O palingeză deschisă", sunt menţionate încercările care s-au făcut de-a lungul secolelor de a se „reconstitui" textul legii celor 12 Table, aşa cum aceasta s-ar fi prezentat la origine, fiind menţionaţi Jaques Godefroy, Eduard Heinrich Dirksen, Crawford, concluzia fiind oarecum decepţionantă: „un avventura intelecttuale, come dimostrano anche queste pagini, che continua ancora ai giorni nostri".

Dintre articolele din volum, grupate sub titlul „Contenuti", deşi referitoare la instituţiile conţinute în Legea celor 12 Table, menţionăm articolul lui Michel Humbert întitulat „Il valore semantico e giuridico di USUS nelle Dodici Tavole" şi articolul semnat de Anna De Francesco, de la Universitatea din Bari, întitulat „Autodifesa privata e iniuria nella Dodici Tavole".

Volumul se încheie - urmându-i doar apendicele la care m-am referit deja - cu articolul lui Jean Luis Ferrary (de la Ecole Pratique des Hautes Etudes, Paris), dedicat tot temei palingenezei textului celor 12 Table, autorul preocupându-se şi de cei care au precedat lui Jaques Godefroy şi Heinrich Dirksesn, Schoell, în încercări de reconstituire, chiar dacă parţiale sau în legătură cu discutarea altor monumente juridice ale lumii romane.

Al doilea volum, dedicat temei statutelor municipale, nu prezintă desigur mai puţin interes ca primul, deoarece chiar dacă Roma, ca oraş şi capitală, dădea semnul istoriei şi politicii în general, viaţa zilnică se desfăşura în cea mai mare parte în municipii şi în colonii şi în celelalte comunităţi şi credem că este corect să ajungem la concluzia că, spre exemplu, tabloul sumbru (şi accentuat şi constant sumbru, datorită în bună parte concepţiilor iremediabil conservatoare dar care erau legate de idealurile unui laudator temporis acti, care a fost Tacitus) din Analele lui Tacitus este parţial şi părtinitor; instituţiile analizate în al doilea volum aparţin vieţii sociale şi juridice din oraşele romane şi denotă, de ce să nu o spunem, un grad de normalitate.

Al doilea volum conţine studiile semnate de Anna Bricchi, Giuseppe Camodeca, Luigi Capogrossi Colognesi, Jean-Michel David, Maurilio Felici, Jean-Louis Ferrary, emilio Gabba, chantal Gabrielli, Lorenzo Gagliardi, Hartmut Galsterer, Francesco Grelle, Giovanni Giulina, Michel Humbert, Kathrin Kaschke, David Kremer, Umberto Laffi, Elio Lo Cascio, Dario Mantovani, Andrea Raggi, ana Maria Rodriguez Gonzalez, Marie-Oceane Rouveyrol, Bernardo Santalucia, Federico Santangelo, Mario Talamanca, Elisabeta Todisco, Joseph Georg Wolf şi are aceeaşi structură ca şi primul - nota de introducere, sumarul, textele articolelor, indicele izvoarelor.

Volumul al doilea se deschide cu articolul scris de Michel Humbert şi întitulat „Municeps et Muncipium: definition et histoire" şi este axat pe următoarele teme: Definirea termenului „municeps", transmisă de Festus; Municeps este, aşa cum a spus Aelius Gallus ...; Iar Servius adaugă de la început ...: Definirea termenului „municipium" la Paul; Municipiile de cetăţeni fără drept de vot; Municipiile de cetăţeni optimo iure; Municipalizarea generală din anii 89-88; Definirea termenului municeps trei secole mai târziu: Ulpian; Concluzia: şapte secole de evoluţie municipală.

Al doilea articol conţinut în volum este întitulat „Die romischen Stadtgesetze" şi este scris de Hartmut Galsterer de la universitatea din Bonn, iar dintre temele articolului menţionăm pe cele privind definirea termenului de leges municipales, conţinutul acestor legi, structura lor; dintre celelalte studii menţionăm cel întitulat „La decouvert des lois municipales, 1755-1903. Une enquete historiographique", scris de Jean-Louis Ferrary, cel întitulat „La struttura constituzionale nei municipi e nelle colonie romane. Magistrati, decurioni, popolo", scris de Umberto Laffi de la universitatea din Pisa, cel întitulat „Munera publica. Fuzione e carattere dei curatores nelle citta romane sulla base delle fonti epigrafiche", scris de Kahtrin Jaschke de la Universitatea din Bonn, „La lex Irnitana e la Tavole di Veleia e Ateste" având ca autor pe Joseph Georg Wolf de la universitatea din Freiburg, i. Br., cel întitulat „Amministratori ed actores. La responsabilita nei confronti dei terzi per lattivita nagoziale degli agenti municipali" scris de Anna Bricchi de la Universitatea din Pavia şi în care sunt analizate o serie de raporturi aparţinând atât dreptului civil cât şi ramuri pe care o denumim în dreptul modern ca fiind aceea de drept administrativ, cel întitulat „Il censo nelle colonie latine prima della guerra sociale", scris de David Kremer de la Universitatea Pantheon-Assas, Paris II, cel dedicat distincţiei privind domiciliul între locuitorii din oraş şi cei de la ţară, scris de Lorenzo Gagliardi de la Universitatea Statale din Milano, cel întitulat „La dimensione finanziaria" scris de Elio Lo Cascio, de la Universitatea din Napoli „Federicho II" şi în care autorul - bazat însă pe fundamentul existenţei a ceea ce se numeşte „autonomia municipală", care a existat cu adevărat şi chiar accentuat şi bine reglementată în perioada imperială - scoate în evidenţă dificultatea „tentativei de a reconstitui în toate amănuntele finanţele municipale şi aceasta datorită caracterului disparat şi variat al documentaţiei"; volumul se încheie cu articolul întitulat „Les fondateurs et les cites", de Jean David Michel, de la Universitatea Pantheon-Sorbonne, Paris I, (autorul scrie: „Toate oraşele romane au avut fondatori: coloniile pentru că fuseseră fizic şi juridic create; municipiile pentru că primiseră o constituţie ... Actul de fondare sau de constituire înscria comunitatea în timp şi o lega de un episod precis şi deseori decisiv al Istoriei Romei şi al Imperiului său").

Materialele din al doilea volum - care conţine şi unele ilustraţii, de exemplu la pag. 132 monede de bronz dintr-o colonie romană - sunt structurate pe trei teme: instituţii (conceptul de municipiu şi principalele organe orăşeneşti), Dreptul material şi procesual, Autonomia municipală ca factor de integrare.

Dacă primul volum este axat pe o problematică strict legată de studiile romanistice şi pe controversele în legătură cu Legea celor 12 Table, al doilea volum are o respiraţie mai largă şi prezintă o imagine variată şi vie a vieţii juridice şi sociale din municipiile şi coloniile Romei antice şi care imagine poate justifica teza că Imperiul n-a fost atât de „negru" pe cât l-a prezentat Tacitus chiar dacă luăm în considerare numai faptul că instituţiile republicane „nu au mai revenit" niciodată, ca să spunem aşa, pe de o parte, iar pe de altă parte Imperiul a corespuns situaţiei noi dobândite de Roma, a fost mai bine organizat, a creat avantaje păturilor largi ale populaţiei şi a creat ştiinţa jurisconsulţilor şi monumente juridice care au culminat cu opera lui Iustinian. Dar să ne menţinem în cadrul strict al prezentării unor studii de romanistică, ceea ce am încercat prin această notă.

Betinio Diamant,

Avocat, Baroul Sibiu

« Back