|
Numărul 2 / 2006 
Liliana Crângaşu, Coordonator Dr. Dan Lupaşcu, Consiliul Superior al Magistraturii, Culegere de hotărâri privind independenţa, imparţialitatea şi reputaţia profesională a judecătorilor şi a procurorilor, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2006, 311 pag.
Apariţia acestei culegeri de hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii constituie o ilustrare a funcţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, care privesc rolul Consiliului Superior al Magistraturii în garantarea independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a judecătorilor. Fiind o materie noua trebuie recunoscuta abilitatea juridica a Consiliului Superior al Magistraturii, care a găsit argumentările necesare pentru varietatea de soluţii promulgate, existând o multitudine de nuanţe în sprijinirea în fond a unor soluţii fie identice, fie similare, nuanţele prezentând însă importanţă. Ne vom referi tocmai la aceste aspecte. Unele din decizii sunt amplu motivate şi au la baza cercetări extinse şi aprofundate ale dosarelor respective, cum este cazul hotărârii din 28 februarie 2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind pe G.B. atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată şi aceasta ca urmare a sesizării Ministrului Justiţiei; hotărârea este conţinuta în pag. 209-263 şi din cele hotărâte rezultă că nu s-a considerat justificată sesizarea Ministrului Justiţiei prin care se ceruse efectuarea de verificări cu privire la respectarea drepturilor şi garanţiilor procesuale în cauzele privindu-ul pe G.B., atât în faza de urmărire penala, cât şi în faza de judecată; decizia pronunţată în acea cauza merită a fi citată, în esenţa ei - evident ca pentru înţelegerea speţei este necesara consultarea considerentelor deciziei - şi anume: ,,S-au propus: transmiterea unui răspuns în sensul constatărilor din nota Ministrului Justiţiei; informarea Preşedintelui României în legătură cu motivele respingerii cererilor de extrădare ale lui G.B.; Consiliul Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să solicite puterii executive sa se abţină de la orice imixtiune în actul de justiţie. Dosarele se afla pe rolul parchetului sau instanţei, sunt în curs de soluţionare, iar pentru orice încălcare a dispoziţiilor de drept material sau procedural părţile au la dispoziţie căile legale de atac, atât interne cât şi cele oferite de Convenţia europeana pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului la Curtea Europeana; aceasta atitudine a Consiliului Superior al Magistraturii să fie adusă la cunoştinţa instanţelor şi parchetelor prin intermediul unei conferinţe de presă, astfel încât rolul Consiliului Superior al Magistraturii - de garant al independenţei Justiţiei - să se facă simţit în rândul judecătorilor şi procurorilor care instrumentează cazul; Consiliul Superior al Magistraturii să analizeze, în colaborare cu mass-media, găsirea unor soluţii astfel încât orice informaţii pe care le oferă presa opiniei publice referitoare la activitatea Justiţiei să fie verificate, pentru a preîntâmpina încălcarea drepturilor şi garanţiilor procesuale, recunoscute parţilor în proces; nota de constatare după traducere, sa fie transmisa de Consiliul Superior al Magistraturii, parlamentarilor Uniunii Europene". Hotărârile pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii au numai semnificaţie morală, dar sunt pronunţate în urma obligaţiunilor Consiliului Superior al Magistraturii, obligaţiuni menţionate mai sus. Hotărârile sunt pronunţate fie în urma sesizării din oficiu, fie în urma sesizărilor magistraţilor sau procurorilor interesaţi, care au dorit sa obţină hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii în garantarea independenţei justiţiei sau obligaţiunii de a apăra judecătorii şi procurorii în condiţiile legii cu privire la orice act de natura sa le afecteze independenţa sau imparţialitatea ori sa creeze suspiciuni cu privire la acestea sau să le aducă atingeri reputaţiei profesionale. Pentru a ilustra varietatea de soluţii pronunţate, cât şi unele puncte de vedere exprimate prin hotărârile respective, într-o materie cu adevărat nouă în dreptul nostru (multe hotărâri sunt pronunţate ca urmare a unor sesizări referitoare la materiale apărute în presa şi care materiale conţineau referiri cu privire la activitatea procurorilor sau judecătorilor) ne vom referi la unele din hotărârile cuprinse în volum (volumul are următoarea structură: Prefaţa, în care se arata: a) Conform art. 133 alin. 1 din Constitute şi al art. 1 alin. 1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independent justiţiei; b) Unul din mijloacele prin care Consiliul Superior al Magistraturii îşi poate consolida rolul de garant al independentei justiţiei este acela de a interveni în contracararea situaţiilor de încălcare a independenţei, imparţialităţii sau reputaţiei profesionale a judecătorilor şi procurorilor; c) Se poate solicita intervenţia Consiliului Superior al Magistraturii numai pentru apărarea independenţei sau a imparţialităţii, nu şi a reputaţiei profesionale; d) Se mai arată în prefaţă următoarele: verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent sa decidă asupra măsurilor care se impun, poate dispune orice alta măsură corespunzătoare, potrivit legii. În acelaşi sens şi dispoziţiile art. 15 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea nr. 326 din 24 august 2005. Verificările se efectuează prin Inspecţia Judiciara care, în raport cu prevederile art. 61 alin. 5 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi art. 42 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea nr. 326 din 24 august 2005, îndeplineşte, potrivit legii, atribuţii de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate, sub coordonarea şi controlul Plenului; urmează speţele şi cuprinsul neexistând un index alfabetic): - prin hotărârea plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 4 noiembrie 2004 s-a hotărât: ,,în consecinţă, nu sunt îndeplinite cerinţele legale, pentru luarea unor masuri de apărare a reputaţiei profesionale a judecătorului A, întrucât manifestările sale au fost de natură să compromită demnitatea funcţiei de magistral. Prin hotărârea din 4 noiembrie 2004, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins ca neîntemeiata cererea formulata de judecătorul A, de apărare a reputaţiei profesionale"; - hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 2 martie 2005 prin care s-a dispus transmiterea unui comunicat de presă, în sensul prevederilor art. 31 alin. 2 din Legea nr. 317/2004; atenţionarea Ministrului Administraţiei şi Internelor, cât şi a Inspectoratului de Poliţie al Judeţului X cu privire la atitudinea comisarului şef, pentru măsuri ilegale; - prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 18 martie 2005 s-a dispus tot transmiterea unui comunicat de presa; - prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 12 octombrie 2005 s-a propus apărarea reputaţiei profesionale a judecătorului A, prin publicarea unui comunicat de presă, precum şi transmiterea unui răspuns judecătorului în cauza; - prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 12 octombrie 2005 s-a hotărât publicarea pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii al unui comunicat de presă şi în acelaşi timp s-a considerat că nu se impune apărarea independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a judecătorilor în privinţa autorilor; - prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 8 septembrie 2005 s-a considerat ca opiniile exprimate într-un articol erau de natura să afecteze reputaţia profesionala a judecătorului şi încrederea cetăţenilor în privinţa modului în care îşi exercită activitatea şi s-a dispus întocmirea unui comunicat de presă pentru a fi publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii; - hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 8 septembrie 2005 prin care s-a considerat ca memoriul trimis de un procuror redacţiilor de ştiri ale unor televiziuni a conţinut afirmaţii care au afectat demnitatea instituţiei şi persoanelor; speţa prezintă interes, deoarece, prin aceasta hotărâre, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus şi sesizarea Comisiei de Disciplina pentru procurori, dar Comisia pentru Disciplina a dispus clasarea lucrării cu motivarea că, potrivit noilor reglementari din Legea nr. 317/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, nerespectarea prevederilor cuprinse în Codul deontologic al procurorilor şi judecătorilor nu mai constitute abatere disciplinară; - în speţa rezolvată prin decizia din 3 august 2005 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a fost însuşita Nota Direcţiei Inspecţiei Judiciare, a fost apreciata sesizarea ca fiind întemeiata, adică în sensul că aprecierile din cererile adresate de trei împricinaţi conducerii Curţii de Apel sunt ireverenţioase şi injurioase la adresa anumitor judecători şi s-a adus la cunoştinţa acelor petiţionari care sunt limitele libertăţii de exprimare prevăzute de art. 30 alin. 6 din Constituţia României, precum şi limitele în care pot fi exercitate drepturile subiective civile, potrivit art. 3 din Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice; speţa de mai sus ilustrează ceea ce am remarcat de la început - varietatea de soluţii şi motivări ale hotărârilor pronunţate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în aceasta materie; - prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 8 septembrie 2005 (menţionam ca hotărârile publicate în volum nu poarta număr, ci este menţionata doar data în care a fost pronunţată) prin care s-a dispus întocmirea unui comunicat de presă în sensul că a afectat reputaţia profesionala a unui judecător articolul prin care a fost caracterizat ca ,,fost securist", trecut care nu i-ar conferi demnitatea funcţiei de magistrat şi, deci, s-a considerat ca cererea de apărare a reputaţiei profesionale a judecătorului este întemeiata şi s-a dat un comunicat de presa în acest sens, cu motivarea următoare: „ Calitatea de „fost securist" nu poate fi imputată judecătorului A, deoarece acesta nu a făcut poliţie politică"; soluţia este corectă în raport cu dispoziţiile Legii nr. 187/1999, care se referă la ,,deconspirarea securităţii ca poliţie politică"; - prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 3 august 2005 s-a considerat că nu poate fi admisa o cerere de apărare a reputaţiei profesionale a unui judecător care într-un articol de presă se referea la ,,afaceri judiciare" ale soţului ei judecător, ori, fiind vorba de fapte de natura penală Consiliul Superior al Magistraturii nu se poate substitui organelor de cercetare penala şi, deci, sesizarea judecătorului nu este întemeiată; - hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 8 iunie 2005 prin care şi-a însuşit Nota Direcţiei Inspecţiei Judiciare, apreciind că cererea de apărare a reputaţiei profesionale este întemeiată. Rezultatul verificărilor a fost adus la cunoştinţa judecătorilor A şi B; se făcuse o petiţie de către numitul M, deţinut în penitenciarul M, adresată judecătorului B din cadrul Curţii de Apel Y, prin care făcea o serie de afirmaţii jignitoare la adresa judecătorului A, preşedintele instanţei menţionate, afirmaţiile s-au dovedit a fi nereale; - prin hotărârea Plenului Secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii din 2 februarie 2005 s-a considerat ca ,,în nici un caz, Departamentul de Control şi Anticorupţie al Guvernului nu avea competenta efectuării de verificări la instanţa de judecata cu privire la modul de înfăptuire a actului de justiţie" şi că, în consecinţă ,,...atitudinea judecătorului sindic de a prezenta primului ministru un raport cu privire la masurile dispuse în cauza, cat şi a reprezentanţilor puterii politice de a solicita judecătorului sindic sa dispună anumite masuri în cauza, reprezintă o dovada clara de încălcare, de către ambele părţi, a principiului independenţei justiţiei"; - prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 30 noiembrie 2005 s-a considerat ca ,,...prin modul în care anumite personalităţi politice încearcă să se informeze cu privire la anumite dosare, se pot crea uneori presiuni nejustificate asupra celor care înfăptuiesc justiţia" şi în acest sens şi-a însuşit Nota Inspecţiei Judiciare; - menţionăm şi existenţa unei soluţii de amânare a soluţionării sesizării (hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 14 decembrie 2005), deoarece ,,...la organele competente se afla în curs de soluţionare lucrări de a căror rezolvare depinde adoptarea unei soluţii în cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de procurorul A"; s-a propus soluţionarea cererii procurorului A după transmiterea rezultatului cercetărilor, în lucrările amintite; - hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 9 martie 2006 prin care s-a considerat ca inoportună declaraţia fostului prim-ministru în sensul ca ,,...în timpul mandatului său s-a opus arestării actualului preşedinte al României, precum şi arestării oricărui om politic în general" şi în acest sens s-a propus transmiterea unei note Biroului de Informare Publica şi Relaţii Mass-Media; - prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 8 februarie 2006 s-a considerat că, prin nota 9,67 acordata unui judecător prin Comisia de Evaluare pe anul 2004, nu i-a fost afectata reputaţia profesionala aşa cum a susţinut acesta în sesizarea făcută, deoarece acest calificativ atesta o activitate foarte bună şi nu impune concluzia ca respectivul judecător a încălcat vreo norma a Codului Deontologic al Magistraţilor. Fiind pentru prima data când se publică hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii, promulgate în realizarea funcţiei de apărare a prestigiului magistraţilor, variate atât în soluţii, cât şi în motivările făcute, am considerat util pentru jurişti prezentarea rezumativă a unora din aceste hotărâri care ni s-au părut a fi semnificative şi dorim să punem în evidenţă în mod deosebit subtilitatea unora din construcţiile de logică juridică care au stat la baza acestor hotărâri, pe care le considerăm deschizătoare de drumuri în domeniul respectiv. Betinio Diamant
|
Site realizat de Relu Plesciuc