Numărul 0 / 2004

Mélanges Jean Pineau, coord. Benoît Moore[1]

Publicarea unui volum de studii cu ocazia pensionării unui mare profesor ţine de tradiţia universitară; în cazul d-lui. Jean Pineau, necesitatea unei atare apariţii editoriale ţinea (şi) de domeniul evidenţei. Foştii colegi de la Universitatea din Montréal au ţinut să-l onoreze astfel pe cel ce le-a fost profesor, îndrumător şi model de-a lungul întregii sale cariere.

Volumul este structurat tematic în funcţie de ipostazele în care dl. profesor Pineau a activat.

Prima secţiune este dedicată „Codificării". Dl. Pineau a fost începând din 1968 membru al Biroului ministerial de revizuire a codului civil, ajungând în final să conducă comisia ce a elaborat noul Cod civil al Québec-ului (1994). Secţiunea este deschisă de o conferinţă rostită în 1999 de însuşi sărbătoritul - Noul cod civil şi intenţiile legiuitorului. Paralela cu Portalis nu ne apare întâmplătoare; dl. Pineau este cetăţean francez la origine (proaspăt decorat de altfel cu Legiunea de Onoare), este unul din părinţii unui cod ce nu a părăsit rădăcinile franceze şi se remarcă prin stilul elegant, îngrijit al scriiturii. În continuare, dl. Jacques Chamberland, judecător la Curtea de Apel Québec, analizează poziţia jurisprudenţei faţă de „Sensul cuvintelor în noul cod civil al Québec-ului" (p. 25). Intrarea în vigoare a acestuia a generat - normal - vii dezbateri doctrinare a supra semnificaţiei diferitelor texte, pe care încearcă să le sintetizeze doctrinar dl. Pierre-André Côté, profesor la Universitatea din Montréal: „Discernământ şi fidelitate în aplicarea noului cod civil" (p. 67). În finalul secţiunii, dl. Pierre-Claude Lafond formulează o „Pledoarie pentru un cod al consumaţiei în Québec" (p. 87).

Studiile din a doua secţiune vizează dreptul familiei - una din preocupările centrale ale cercetărilor întreprinse de dl. Pineau. În acest cadru, d-na. DominiqueGoubau, profesoară la Universitatea Laval, Québec) analizează noţiunea de „ocrotire partajată" asupra minorilor, ce pare a fi privită favorabil de jurisprudenţă („Ocrotirea partajată: modă trecătoare sau tendinţă cu greutate?", p. 107). Pornind de la o decizie celebră a practicii canadiene, d-na. Anne-Marie Trahan, judecătoare la Curtea superioară din Québec, evaluează impactul acesteia asupra regimului drepturilor copilului. Decizia Baker acorda judecătorului posibilitatea de a aplica în materia norme ale unor convenţii internaţionale, chiar neintegrate dreptului intern („Drepturile copilului, Convenţia naţiunilor Unite şi decizia Baker: o trilogie purtătoare de speranţă", p. 151). Definiţa tradiţională a familiei este repusă în cauză de dl. Alain Roy, profesor la Universitatea din Montréal); statutul juridic al animalelor de companie diferă în dreptul comparat - la fel este şi soarta lor în cazul unei rupturi familiale: „Tata, mama, bebe şi ... Grivei! Animalul de companie î dreptul civil sau emergenţa unui nou subiect de drept" (p. 131).

Partea cea mai semnificativă a Mélanges-urilor este dedicată obligaţiilor. A fost de altfel principalul domeniu în care a excelat dl. Jean Pineau şi care a prilejuit onoarea de a-l întâlni la Bucureşti, cu ocazia consultărilor pe marginea proiectului de revizuire a Codului civil român. Secţiunea este deschisă de un material semnat de dl. Jean-Louis Baudouin, judecător la Curtea de Apel Québec şi preşedintele filialei canadiene a Association „Henri Capitant" des amis de la culture juridique française. Domnia sa efectuează o prezentare a aspectelor de drept civil şi penal ridicate de activitatea sportivă („Violenţa şi practicarea sportului: ce fac dreptul penal şi dreptul civil?", p. 185). Cunoscutul civilist şi filosof al dreptului, dl. Nicholas Cassirer realizează o comparaţie între rolul şi sensul clasificărilor în dreptul civil al obligaţiilor în opoziţie cu cel de common law („Pothier de la A la Z", p. 387). Majoritatea contribuţiilor sunt însă axate pe obligaţiile contractuale şi examinează relaţia dintre principiul autonomiei de voinţă şi limitările aduse acestuia de ordinea publică sau de protecţia economică a uneia din părţi. Clauzele abuzive - inovaţie a noului cod din 1994 - sunt tratate în câteva materiale: cel al d-nei. Elise Charpentier şi al d-lor. Didier Lluelles şi Benoît Moore, toţi profesori la Universitatea din Montréal. Primul, intitulat „Art. 1437 din Codul civil al Québec-ului: arta de a citi un text care surprinde" (p. 233) cercetează istoria dreptului şi dreptul comparat pentru a vedea de ce clauza ce denaturează un contract este considerată abuzivă. Al doilea studiu se ocupă natura juridică a suspomenitelor clauze; codul a împrumutat aici o teorie de common law: aceea a „atingerilor rezonabile", teorie cu dublu sens şi pentru a cărei aplicare limitată şi nuanţată în Québec se pronunţă dl. Lluelles (p. 407). Dl. Moore examinează modalităţile de control a clauzelor contractuale abuzive (p. 461). Articolul realizat în colaborare de d-l. Gérard Goldstein, profesor la Universitatea din Montréal şi d-na. Najla Mestiri, avocată în baroul Tunis şi doctorandă a aceleaşi universităţi tratează despre „Libertatea contractuală şi limitele sale: studiu în lumina dreptului din Québec" (p. 299). Este prezentată concepţia tradiţională a libertăţii contractuale, după care autorii demonstrează că aceasta „tinde să se prezinte practic ca o rezultantă a principiilor de justiţie şi utilitate socială" - ce aduc importante restricţii formei contractului, formării şi conţinutului acestuia. Am mai remarcat studiul d-lui. Jean-Guy Belley, professor la Universitatea McGill, Montréal, ce aduce în discuţie independenţa contractuală dintr-o perspectivă aparte: un contract pe care părţile îl doresc menţinut în zona de non-drept, fiind preocupate mai degrabă de efectivitate decât de validitatea sa juridică şi refuzându-i forţa obligatorie într-un sistem juridic ce îi tolerează numai existenţa („Fără credinţă şi lege: independenţa contractuală", p. 203).

În cadrul celei de a patra secţiuni, apar analize ţinând de dreptul transporturilor. Profesorul Pineau şi-a susţinut doctoratul în materie şi a fost branşa în care a lucrat la începuturile carierei. Guy Lefebvre, profesor şi director al Centrului de drept al afacerilor şi de comerţ internaţional de la Universitatea din Montréal, cercetează critic proiectul preliminar al Comisiei Naţiunilor Unite pentru dreptul comercial internaţional, referitor mai ales la obligaţiile şi răspunderea transportatorului maritim („Proiectul preliminar al CNUDCI şi răspunderea transportatorului de mărfuri pe mare: periplu dificil sau eşuare?", p. 539). Impactul codificării contractului de transport de persoane este subiectul tratat de d-na. Nathalie Vézina, profesoară la Universitatea din Sherbrooke (p. 577).

Secţiunea finală este aşezată sub titlul „Varietăţi". Se face astfel loc contribuţiilor pe alte subiecte decât cele de mai sus şi se ilustrează multilateralitatea preocupărilor juridice ale d-lui. Pineau. Acesta şi-a declinat de multe ori specializarea într-o ramură anume, subliniind că centrul cercetărilor sale l-a constituit întotdeauna Dreptul în integralitatea sa ca disciplină. astfel se explică apariţia unor materiale precum cel intitulat „Citări şi aluzii literare în jurisprudenţă: Caroll, Dickens, Shakespeare, Voltaire şi alţi câţiva", aparţinând d-lui. Alain-François Bisson, profesor la Universitatea din Ottawa. D-na. Madeleine Cantin-Cumyn, profesoară la Universitatea McGill, a elaborat un studiu asupra naturii juridice a fiduciei (p. 649), iar dl. Jean Denis Gagnon, profesor la Universitatea din Montréal, se pronunţă, pe baza unei analize aprofundate pentru o mai mare independenţă judiciară a tribunalelor administrative canadiene în raport cu puterea executivă (p. 683).

Nu am atins decât titlurile ce ni s-au părut mai interesante - şi acestea numai în mare grabă. Complexitatea şi varietatea problemelor analizate nici nu ne permitea mai mult, dat fiind cadrul de recenzie în care am abordat Mélanges-urile dedicate d-lui. Jean Pineau.

Lucrarea merită să fie consultată însă în detaliu sub mai multe aspecte. Juristul din România poate vedea cum se poartă discuţiile într-o lume ce îşi revendică originile din sistemul romano-germanic, dar are tangenţe importante cu cel de common law; un univers de practică şi gândire juridică fundamental ancorat într-un drept francofon, dar pe care proximitatea anglo-americană îl eliberează de anchilozarea ce o întâlnim uneori pe vechiul continent. Apoi, noul Cod civil al provinciei Québec este un model frecvent curtat de ţările ce îşi renovează propria legislaţie în materie; analizele ce-i sunt dedicate nu ne pot fi decât folositoare. Nu în ultimul rând, materialele din Mélanges sunt studii în adevăratul sens al cuvântului: problemele sunt cercetate pornind de la experienţa oferită de dreptul roman şi de istoria dreptului, întemeindu-se pe rezultatele dreptului comparat, pe o bună cunoaştere a situaţiei legislative, jurisprudenţiale şi doctrinare, toate acestea trecute prin filtrul unei solide pregătiri teoretice şi practice a autorilor.

dr. Mircea-Dan BOCŞAN

[1] Les Editions Thémis, Montréal, 2003, 746 p. + XXX

« Back