Num─ârul 1 / 2005

 

 

Colocviul internaţional: „Le droit contemporain - dès particularités internationales aux défis de l'intégration" (Cluj-Napoca, 12-14 mai 2005)

 

Facultatea de Drept a Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca şi Asociaţia „Henri Capitant" a prietenilor culturii juridice franceze - România au organizat în perioada 12-14 mai 2005 o reuniune cu participare internaţională sub genericul de mai sus. Motivaţia alegerii tematice s-a desprins din alocuţiunile de deschidere rostite de către dl. Paul Vasilescu, decanul facultăţii, d-na. Manuèle Brinay-Rizos, directoarea Centrului cultural francez din Cluj-Napoca şi dl. Florin Streteanu, cancelarul Universităţii: efortul de construcţie juridică europeană unitară şi apropiata integrare a României în Uniune. Au fost invitaţi cadre didactice şi cercetători din Franţa, Italia, Québec, Spania, Austria, Belgia, Serbia şi România iar la lucrări au participat şi cadre didactice de la universităţile din Cluj şi Bucureşti, avocaţi, magistraţi şi studenţi. Limba de desfăşurare a lucrărilor a fost franceza. Organizarea a fost sprijinită financiar şi de către Baroul Cluj, respectiv de Camera notarilor publici Cluj.

Lucrările din ziua de 12 mai au fost deschise de comunicarea d-lui. Gabriel Garcia Cantero, profesor consultant al Facultăţii de Drept din Zaragoza. În calitate de membru al Academiei privatiştilor europeni din Pavia, domnia sa a prezentat constituirea grupului de lucru, obiectivele stabilite, maniera în care s-a lucrat şi rezultatele obţinute în elaborarea anteproiectului de Cod european al contractelor". D-nii. Philippe Brun şi Sebastien Pimont, profesori la Facultatea de Drept şi Economie din Chambery a Universităţii Savoia, au prezentat două comunicări atingând dreptul comercial. Dl. Brun s-a referit la dificultătile de transpunere practică în dreptul francez a directivei europene din 25 iulie 1985 asupra responsabilităţii pentru produsele defectuoase, iar dl. Pimont la cele provocate de directiva din 1999 asupra garanţiei în vânzarea bunurilor de consumaţie. Ultimul vorbitor a examinat obligaţiile vânzătorului în civil şi în comercial, analizând felul în care s-a ajuns să se pună semnul de egalitate între obligaţia de răspundere pentru viciile ascunse şi obligaţia de conformitate. Una din concluzii a fost necesitatea de a reconsidera clasificările tradiţionale, sub influenţa directivelor comunitare. Comunicarea prezentată de dl. Mario Zana, profesor la Universitatea din Pisa, s-a ocupat de „Tutela consumatorului în dreptul italian al contractelor". D-na. Olga Cvejic Jancic, decana Facultăţii de Drept din Novi Sad, a încercat să schiţeze particularităţile dreptului sârb al familiei şi să analizeze congruenţele şi divergenţele cu dreptul european in materie, iar dl. Dusan Nikolic, profesor la aceeaşi instituţie, a expus „Câteva aspecte privind europenizarea dreptului privat". Conferinţa d-lui. profesor Valeriu Stoica de la Universitatea Bucureşti a remarcat cum Directiva europeană asupra multiproprietăţii elimină denumirea de proprietate temporară, concluzionând că este vorba de o instituţie nouă ce are nevoie de un nume nou; prin urmare, domnia sa a analizat „Proprietatea temporară - o provocare a integrării europene". La finele şedinţei de dimineaţă, d-na. Irina Sferdian, lector la Facultatea de Drept a Universităţii din Timişoara, s-a ocupat de „Fundamentul răspunderii asigurătorului în asigurarea de răspundere civilă auto obligatorie". În discuţia ce a urmat acestei comunicări, dl. Paul Vasilescu s-a întrebat dacă respectiva asigurare este un contract în sensul clasic? Înainte de 1989, doctrina îl considera un contract administrativ. În prezent, faţă de exigenţele legii, libertatea contractuală este practic inexistentă.

Dezbaterile de după-amiază au început cu conferinţa d-lui. Alain Fenet, profesor la Facultatea de Drept şi Ştiinţe politice din Nantes, „Unitate europeană şi protecţie a minorităţilor". Activitatea juridică în direcţia protecţiei minorităţilor este mai veche, dar ia avânt după 1990. astfel se explică diversele acte legislative, printre care şi Convenţia-cadru din 1994. Din respectiva situaţie au rezultat în anumite state o serie de inegalităţi de tratament; de ex., condiţiile de admitere în Uniunea Europeană pentru unele state ce s-au aflat sub influenţă sovietică. În ce priveşte Franţa, aceasta s-a izolat de politica generală favorabilă minorităţilor şi păstrării diversităţii. Ultimii ani au adus însă - paradoxal - un efect contrar: pe cale jurisprudenţială s-a dezvoltat şi se dezvoltă un drept francez al diferenţelor. În final, dl. Fenet s-a ocupat de Declaraţia universală a recunoaşterii diversităţii culturale, dată de Unesco in 2001.

Comunicările d-lor. profesori Adrian Hollaender (Viena) şi Andrea Pertici (Pisa) au prezentat conflicul dintre exigenţele dreptului constituţional european şi aşa-zisul „nucleu dur" opus de constituţiile naţionale ale statelor membre. Este vorba de o noţiune folosită de constituţionalişti atât in Austria cât şi în Italia, pentru a desemna setul de reglementări ce sunt considerate a nu putea fi atinse de reglementările europene în materie. Aceeaşi opoziţie la integrare am remarcat-o în prezentarea d-lui. Paolo Passaglia, profesor la Universitatea din Pisa, intitulată „Raporturile între justiţia constituţională şi justiţia supranaţională": doctrina contra-limitelor blochează prevederile dreptului comunitar care sunt contrare principiilor supreme ce caracterizează intimitatea dreptului constituţional italian. Curtea Constituţională îşi exercită astfel controlul.

D-nii. profesor Ion Deleanu şi lector Emil Boc au expus problemele legate de revizuirea Constituţiei României. Dl. Bjarne Melkevik, profesor la Facultatea de drept a Universităţii Laval (Québec) a prezentat experienţa provinciei canadiane francofone în materie de acomodare a regulilor juridice la toleranţa reclamată de diversitatea religioasă. Dl. Mircea Minea, profesor la Facultatea de drept din Cluj-Napoca, s-a ocupta de regimul actual al anumitor monopoluri fiscale în România", iar dl. Corneliu-Liviu Popescu, conferenţiar la Universitatea din Bucureşti, a studiat critic „Raporturile între dreptul european unional al drepturilor fundamentale şi dreptul român".

Din a doua zi de dezbateri (14 mai) am reţinut comunicarea d-nei. Anne-Sophie Gourdin-Lamblin, conferenţiară la Facultatea de drept din Nantes, asupra dificultăţilor ocazionate de interacţiunea dintre procedura de brevetare şi politica lingvistică a Uniunii europene („Brevetul comunitar: între funcţionarea eficace a pieţei interioare şi diversitatea lingvistică"). Prezentarea d-nei. Eva Fernandez-Ibañez, conferenţiară la Facultatea de drept din Zaragoza, a trecut discuţiile pe terenul dreptului penal. Dumneaei s-a preocupat de eforturile de implementare în Spania a infracţiunilor prevăzute de legislaţia europeană.

Extrem de bine primită a fost comunicarea d-lui. Julien Pieret, asistent la Universitatea liberă din Bruxelles, asupra jurisprudenţei belgiene privind regimul zborurilor de noapte. Problema concretă analizată a fost un bun pretext pentru a lărgi perspectiva şi a analiza funcţionarea actuală a izvoarelor dreptului. Dl. Pieret a demonstrat cu exemple concrete cum grupurile de interes financiar sunt capabile să determine astăzi decizii legislative, împotriva voinţei organelor abilitate. Se confirmă astfel teoria d-lor. profesori Ost şi van Kerchoven asupra înlocuirii sistemului piramidal al izvoarelor dreptului cu unul orizontal, în reţea. Dreptul contemporan este deci pluralist, nu mai aparţine doar statului. Companiile şi capitalurile ce investesc într-o ţară influenţează dreptul naţional. Nu mai avem un drept ierarhizat, ci unul în reţea, permiţând relativizarea ierarhizării normelor. În concluzie, vorbitorul a identificat două particularităţi ale dreptului belgian contemporan: realismul şi orientarea spre drepturile omului.

Dl. conferenţiar Florin Streteanu a analizat compatibilitatea noului cod penal român cu proiectul european Corpus iuris. Urmărind câteva probleme punctuale (eroarea de drept, participaţia, răspunderea persoanei morale şi răspunderea penală a directorului de întreprindere), domnia sa a criticat dispoziţiile codului proiectat a intra curând în vigoare. Dl. conferenţiar Sergiu Deleanu a expus „Arbitrajul internaţional în lumina Regulamentului 1/2003 relativ la sfera de aplicare a art. 82 şi 83 din Tratatul CE", iar d-na. Rodica Petrescu (profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca) s-a ocupat de noua lege română a descentralizării, nr. 339/2004.

Bine primită a fost conferinţa d-nei. Raluca Bercea, lector la Universitatea de Vest din Timişoara, asupra mizelor actuale ale dreptului comparat din perspectiva experienţei europene şi a celei româneşti. Ultima prezentare a aparţinut d-nei. Carmen Lazăr, lector la facultatea de Studii europene din Cluj-Napoca, ce s-a axat asupra repartizării competenţelor între instituţii şi ordinea juridică a Uniunii europene.

Ca o concluzie generală, participanţii au remarcat dificultăţile deosebite ce le întâmpină unificarea juridică europeană; reticenţele specifice fiecărui stat membru, ataşamentul faţă de legislaţia şi maniera de legiferare tradiţională constituie piedici serioase ce încetinesc procesul. În orice caz, raportul concluziv al colocviului prezentat de dl. Joël Rideau (profesor la Universitatea Sophia-Antipolis din Nisa) a apreciat calitatea lucrărilor colocviului şi, judecând lucrurile şi din perspectiva experienţei ultimilor decenii, a adoptat o perspectivă optimistă asupra viitorului (juridic) al Uniunii europene.

 

http://www.capitant.ro/agenda/colloque-12-14-mai-2005.html

 

 

 


« Back